Ziua Dobrogei se sărbătoreşte, începând cu anul 2015, la data de 14 noiembrie.

Proiectul de lege privind instituirea acestei zile a fost adoptat la 9 septembrie 2015, de Plenul Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz, data de 14 noiembrie fiind cea la care, în 1878, în urma războiului ruso-româno-turc, cunoscut în istoria României drept Războiul de Independenţă, Dobrogea a revenit la teritoriul naţional. Legea 230/2015 privind instituirea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial din 7 octombrie 2015.

Potrivit legii, sărbătorirea anuală a Zilei Dobrogei poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural - ştiinţific. De asemenea, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini, atât material cât şi logistic, evenimentele organizate cu acest prilej, iar Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în program emisiuni culturale pe această temă, dar şi transmisiuni de la manifestările dedicate acestei zile.

Războiul ruso-româno-turc de la 1877-1878 a marcat cucerirea pe câmpul de luptă a independenţei de stat a României. Deşi semnaseră, la 4 aprilie 1877, o convenţie cu România, ruşii nu acceptaseră şi o participare directă, pe frontul din Balcani a armatei române. În condiţiile în care la Plevna şi al doilea asalt al trupelor ruse a fost înfrânt, marele duce Nicolae a trimis o telegramă Prinţului Carol al României, în care cerea ajutorul trupelor române.

După încheierea războiului, România a obţinut, la Congresul Internaţional de la Berlin, de la 1/13 iunie - 1/13 iulie 1878, recunoaşterea independenţei de stat şi revenirea la ţară a Dobrogei de nord cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor. În data de 14 noiembrie 1878, la Brăila, a fost citită "Proclamaţia către dobrogeni" a Principelui României Carol I de Hohenzollern, care consfinţea preluarea de către România a administraţiei Dobrogei.

În zilele de 14-18 noiembrie 1878, la Babadag, Tulcea şi Constanţa au fost primite cu entuziasm primele unităţi ale armatei române, toate comunităţile etnice adresând Guvernului României telegrame de felicitare în care îşi exprimau adeziunea faţă de actul istoric la care luau parte. Unirea Dobrogei cu Patria Mamă reprezenta, după unirea Moldovei cu Ţara Românească din 1859, o nouă şi importantă etapă în procesul de desăvârşire a unităţii de stat a românilor, proces încheiat prin Marea Unire din 1918. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Cerasela Bădiţă)