Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei este marcată începând cu data de 17 octombrie 1987. În acea zi, peste o sută de mii de oameni s-au adunat în Piaţa Trocadéro din Paris, unde a fost semnată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în 1948, în semn de solidaritate cu victimele sărăciei extreme, a violenţei şi a foametei.

Manifestanţii au declarat că sărăcia este o încălcare a drepturilor omului şi au afirmat necesitatea de a se aduna pentru a se asigura că aceste drepturi sunt respectate. Aceste convingeri au fost înscrise într-o piatră comemorativă dezvăluită în aceeaşi zi.

Reproduceri ale pietrei comemorative au fost dezvelite în întreaga lume, servind ca un loc de adunare pentru a sărbători Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei. O astfel de replică este situată în grădina sediului Naţiunilor Unite şi este locul unde, anual, au loc ceremonii organizate de către Secretariatul ONU din New York.

Prin Rezoluţia 47/196 adoptată la 22 decembrie 1992, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a declarat 17 octombrie ca Zi internaţională pentru eradicarea sărăciei şi a invitat toate statele să dedice acesteia, în contextul naţional, activităţi concrete în ceea ce priveşte eradicarea sărăciei.

De asemenea, Rezoluţia invită organizaţiile interguvernamentale şi non-guvernamentale pentru a sprijini statele, la cererea acestora, în organizarea activităţilor la nivel naţional în vederea marcării acestei Zile.

Potrivit ONU, tema din 2016 este: "Trecerea de la umilinţă şi excludere la participare: eradicarea sărăciei sub toate formele sale"

Obiectivul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă ar "pune capăt sărăciei de pretutindeni sub toate formele sale", recunoaşte în mod explicit faptul că sărăcia nu are ca motiv lipsa unui singur lucru, ci este cauzată de mai mulţi factori interdependenţi care afectează viaţa oamenilor ce trăiesc în sărăcie.

Acest lucru înseamnă că trebuie să se meargă dincolo de a vedea sărăcia doar în lipsa venitului sau a ceea ce este necesar pentru bunăstarea materială - cum ar fi hrană, locuinţă, terenuri şi alte active - în scopul de a înţelege pe deplin sărăcia în dimensiunile sale multiple.

Tema acestui an, aleasă în urma consultării cu activiştii, societatea civilă şi organizaţiile neguvernamentale, subliniază cât de important este să fie recunoscută şi abordată umilinţa şi excluderea suferite de mulţi oameni care trăiesc în sărăcie. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cristian Anghelache)