Ortodoxe
Sf. Ierarhi Varlaam, mitropolitul Moldovei, şi Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului; Sf. Ierarhi Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou, patriarhii Constantinopolului

Greco-catolice
Sf. patr. Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou ai Constantinopolului

Romano-catolice
Sf. Felix, m.


Sf. Ierarhi Varlaam, mitropolitul Moldovei, şi Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului, sunt sărbătoriţi de Biserica Ortodoxă la 30 august.

Sfântul Varlaam s-a născut în jurul anului 1580, într-o localitate aflată lângă Târgu Neamţ. Numele său de mirean a fost Vasile Moţoc. De tânăr şi-a îndreptat paşii spre Schitul Zosim, aflat pe valea pârâului Secu, unde a învăţat carte. Pe locul schitului, a fost ridicată, în 1602, Mănăstirea Secu în care a început să funcţioneze şi o şcoală.

Tânărul Vasile Moţoc a intrat în obştea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam şi a fost numit egumen. Varlaam s-a ocupat în continuare cu studiul cărţilor, îndeosebi a celor religioase, traducând Scara (Leastvita) Sfântului Ioan Scărarul (1618).

În anul 1632, în timpul domniei voievodului Alexandru Iliaş, arhimandritul Varlaam a fost chemat la Iaşi şi numit în fruntea Mitropoliei Moldovei în locul mitropolitului decedat Atanasie (1629-1632). Ca nou mitropolit, Varlaam a avut multe realizări, mai ales că a reuşit să-şi atragă şi sprijinul domnitorului Vasile Lupu (1634-1653).

Mitropolitul Varlaam a înfiinţat prima tipografie românească din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea "Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi. De asemenea, în 1645 a convocat un sinod al ierarhilor din Moldova şi Ţara Românească, cunoscut ca Sinodul de la Iaşi.

În timpul mitropolitului Varlaam a fost zidită renumita biserică a Mănăstirii "Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi, ctitoria cea mai cunoscută a domnitorului Vasile Lupu. Pentru a combate propaganda calvină din Transilvania a redactat "Cartea care se cheamă Răspunsul împotriva Catehismului Calvinesc". În aprilie 1653 s-a retras la Mănăstirea Secu, unde a decedat în anul 1657. A fost înscris în rândul sfinţilor, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în 12 februarie 2007.

Sfântul Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului, s-a născut în ţinutul Putnei, rudă a Sfântului Varlaam, viitorul mitropolit al Moldovei. A intrat în monahism la Mănăstirea Râşca, a fost ales apoi egumen la Mănăstirea Sfântul Ierarh Nicolae din Cetatea Neamţ, până în 1665, şi apoi, între 1666-1667, a fost egumen la Secu.

A păstorit ca episcop la Huşi (1667-1674) şi la Roman (1674-1685), fiind un colaborator apropiat al Sfântului Mitropolit Dosoftei al Moldovei, care-l numea, în lucrarea "Viaţa şi petrecerea svinţilor", "arhiepiscopul cel sfânt şi minunat". S-a mutat la cele veşnice în anul 1685, fiind înmormântat lângă biserica de la Mănăstirea Secu. A fost canonizat în şedinţa Sfântului Sinod din martie 2008.

Tot astăzi este pomenit în calendarul creştin ortodox Sfântul Ierarh Alexandru, patriarhul Constantinopolului, între anii 314 şi 337.

Sfântul Alexandru a dus o luptă susţinută cu partizanii ereziei ariene, una dintre cele mai grave erezii din istoria bisericii. Învăţătura lui Arie (cca 256-cca 336), preot în Alexandria, susţinea că fiinţa lui Dumnezeu este unică şi incomunicabilă şi că Fiul nu are o natura identica cu Tatăl. Separând firea Tatălui de cea a Fiului, erezia ariană admitea inferioritatea Fiului. Deşi a fost apărat de Eusebiu, episcop de Nicomidia, Arie a fost vehement criticat de episcopii Alexandru al Constantinopolului şi de Atanasie al Alexandriei.

Sfântul Alexandru a participat la Sinodul I ecumenic, care, formulând răspunsul ortodox împotriva ereziei ariene sub diverse expresii: "Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii", "născut, iar nu făcut", "cel ce este de o fiinţă cu Tatăl", a stabilit că esenţa Fiului este identica cu a Tatălui, iar naşterea Sa din Tatăl este din veci, ceea ce înseamnă că Tatăl n-a existat vreodată fără Fiul. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea)