Florica Ungur, una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică populară, s-a născut în localitatea Fâşca, judeţul Bihor, la 8 iunie 1939.

A învăţat să cânte de la mama sa, Ileana Cociuba. Profesorul de folclor Mihai Pop şi profesoara sa de canto de la Şcoala Populară de Artă, Rhea-Silvia Pop de Popa, i-au îndrumat în continuare studiile muzicale şi pasiunea pentru folclorul românesc.''Pentru mine, folclorul este viaţă'', spunea artista.

A absolvit cursurile Universităţii din Bucureşti, secţia limbi clasice (latină şi greacă veche) şi a predat limba latină în liceu. A îmbinat, în mod fericit, munca la catedră şi darul de a cânta.

Astfel, artista a cules şi a interpretat melodii din folclorul bihorean, dar şi din alte colţuri ale ţării, reuşind să înregistreze peste 150 de melodii autentice, de mare valoare. ''Cred că omul trebuie să caute mulţumirea sufletească şi fericirea înlăuntrul său. Cu această convingere în suflet, încerc să ofer celor din jur câte un strop din lumina mea interioară, iar cântecul îmi este mesager''', spunea, în 2008, Florica Ungur.

A înregistrat primul disc ''Electrecord'' în anul 1970. Au urmat alte nouă discuri, cinci casete audio şi un CD. Invitată la cele mai mari festivaluri din ţară şi din străinătate, a făcut cunoscută în lume valoarea şi frumuseţea cântecului popular românesc. Dintre melodiile sale amintim: ''Cine nu ştie ce-i doru'', ''De când îi badea pe vale'', ''Face-te-ai, grâule, bun!'', ''Dragostile şi doru'', ''Cine-o zîs întâi doina'', ''Dragu mi-i de neamu meu'', ''Drag mi-i danţu din bătrâni'', ''Măicuţă, când m-ai făcut'', ''Când eşti tânăr să iubeşti'', ''Codrule, face-te-ai nor!'', ''Hori-le-aş horile lin'', ''Mă mir de ce-am bătrânit'', ''Măi bădiţă, bade drag'', ''Mult mă-ntreabă inima'', ''Satu meu îi sat pe şes'', ''Toată lumea-mi zice rău'', ''Slobozi, Doamne, glasul meu'' şi multe altele.

Înzestrată cu o aleasă cultură şi cu un rafinat gust pentru autentic, a cultivat doina, cu modulaţiile specifice zonei din care provenea, cântecul de joc şi de nuntă, cântecul de jale, folosindu-şi vocea caldă şi timbrată, marea ei sensibilitate, pentru a ajunge la sufletele oamenilor.

Ca o încununare a muncii sale în domeniul artistic, a talentului său şi pentru neobosita promovare a autenticităţii folclorului românesc, a fost distinsă cu: diploma Academiei artelor tradiţionale de la Sibiu, Premiul Ethnos, o serie de diplome de excelenţă din ţară, Ordinul ''Meritul Cultural'' clasa I în grad de Cavaler, diploma de excelenţă a emisiunii ''Tezaur folcloric'' şi diploma de excelenţă a TVR, la 50 de ani, pentru rolul avut în istoria televiziunii. La 19 decembrie 2008, a primit diploma ''Pro meritis'', pentru întreaga activitate.

S-a stins din viaţă la 4 august 2011, în urma unei boli incurabile.

Începând cu cea de-a XXXV-a ediţie a festivalului-concurs de interpretare a cântecului popular românesc ''Mândru-i cântecu-n Bihor'', desfăşurată în perioada 24-25 mai 2012, la Oradea, Premiul special al juriului pentru cântecul doinit (fără acompaniament) poartă numele interpretei Florica Ungur.

În colecţia-tezaur ''Mari interpreţi de folclor'', realizată de Marioara Murărescu şi lansată la 13 februarie 2014, unul dintre cele opt volume este consacrat Floricăi Ungur (celelalte volume fiind despre Maria Latăreţu, Ion Cristoreanu, Ioana Radu, Drăgan Muntean, Elena Roizen, Valeria Peter Predescu şi Maria Răchiteanu Voicescu). În aprilie 2015, a fost lansată, la Oradea, cartea ''Florica Ungur - privighetoare a Bihorului'', de dr. Elis Râpeanu.

Din 2014, Casa de cultură a municipiului Oradea îi poartă numele.AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu; editor: Andreea Onogea)