Marcată în fiecare an la 3 mai, Ziua mondială a libertăţii presei este celebrată de către UNESCO, în 2016, la Helsinki (Finlanda), între 2 şi 4 mai. Peste 100 de evenimente dedicate zilei se aşteaptă să fie organizate pe întreg mapamondul.

Prin tema din acest an se evidenţiază legătura dintre libertatea de informare şi dezvoltarea durabilă. Tema generală este axată pe accesul la informaţie, cu accent pe libertatea de informare şi protejarea libertăţii presei faţă de cenzură, dar şi garantarea siguranţei jurnaliştilor online şi offline.

Legătura dintre libertatea presei şi dezvoltarea durabilă este pusă în discuţie pentru prima dată în acest an, ca urmare a adoptării, la sfârşitul anului 2015, a Obiectivelor Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (SDG) pentru 2030, care recunosc necesitatea "de a asigura accesul publicului la informaţii şi de a proteja libertăţile fundamentale, în conformitate cu legislaţiile naţionale şi cu acordurile internaţionale", potrivit paginii dedicate de către UNESCO acestei zile, unesco.org.

Importanţa presei libere şi independente în informarea cetăţenilor din orice colţ al Pământului este crucială pentru realizarea SDG, susţine directorul general al UNESCO, Irina Bokova, în mesajul său cu prilejul marcării din acest an a Zilei mondiale a libertăţii presei.

Promovarea libertăţii presei, a libertăţii de informare, precum şi a acţiunilor desfăşurate de UNESCO, având în vedere creşterea siguranţei jurnaliştilor, reprezintă teme de dezbatere în cadrul Conferinţei care se desfăşoară la Helsinki. În cadrul acesteia, la celebrarea Zilei mondiale a libertăţii presei, pe 3 mai, participă, alături de primul-ministru finlandez Juha Sipilä, primarul oraşului Helsinki, Jussi Pajunen, şi alţi oficiali.

Conferinţa din 2016 marchează un nou pas în stabilirea legăturii dintre libertatea artistică, diversitatea media şi libertatea presei promovate de Convenţia UNESCO privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale. Aceste probleme vor fi examinate în sesiuni paralele şi, de asemenea, într-una dintre cele 30 de evenimente secundare ale conferinţei la care vor participa reprezentanţi ai guvernului din toate ţările nordice, directorul general al UNESCO şi artişti din Africa, Asia, Europa şi Orientul Mijlociu.

Şedinţe plenare vor aborda următoarele subiecte: libertatea presei, dreptul la informare şi transparenţă în ultimul sfert de secol; protecţia datelor şi cenzura on-line; libertatea informaţiei ca o libertate fundamentală şi drepturile omului şi în final va fi adoptată o declaraţie, care urmează să fie cunoscută sub numele de Declaraţia de la Finlanda. La evenimente se aşteaptă să participe peste 1.000 de profesionişti media, reprezentanţi ai guvernului şi ai altor organizaţii interguvernamentale şi non-guvernamentale din domeniu, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile.

În seara zilei de 3 mai, preşedintele Finlandei, Sauli Niinistö, şi directorul general al UNESCO, Irina Bokova, vor înmâna Premiului mondial pentru libertatea presei al UNESCO - Guillermo Cano 2016. Câştigătorul este Khadijei Ismayilova, un jurnalist de investigaţie din Azerbaidjan.

Premiul, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an, din 1997, unei persoane, organizaţii sau instituţii ce se remarcă prin contribuţia esenţială la apărarea sau promovarea libertăţii presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţile traficanţilor de droguri din ţara sa. Juriul internaţional este alcătuit din 14 jurnalişti profesionişti şi directori de publicaţii din toată lumea.

Celebrarea Zilei mondiale a libertăţii presei în 2016 se încheie cu un seminar, în 4 mai, destinat evaluării impactului proiectelor de dezvoltare, care promovează libertatea de exprimare în regiunea arabă, finanţat de guvernele Finlandei şi Suediei. O expoziţie de lucrări realizate de nouă tineri fotoreporteri din cadrul proiectului regional UNESCO este deschisă în perioada desfăşurării evenimentelor dedicate Zilei mondiale a libertăţii presei în Finlanda.

Ziua mondiala a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat ziua de 3 mai Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: "Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat." AGERPRES /(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)