Narcisele ocupă un loc deosebit în peisajul primăverii, înflorind în lunile martie-mai. Florile împrăştie în aer o mireasmă inconfundabilă, specială, foarte puternică, motiv pentru care nu este o floare îndrăgită de toată lumea.

Narcisa (genul Narcissus), denumită popular şi ghiocel galben, trompeta sau coroniţa, face pare din familia Amaryllidacee. Este un gen originar din nordul Africii, din regiunile mediteraneene şi din Europa Centrală. Termenul de narcisă vine de la mitul frumosului tânăr Narcis din mitologia greacă, care s-ar fi îndrăgostit de chipul său. Legenda spune că floarea a apărut la moartea sa, chiar pe mormântul său. Narcisa este o plantă ce creşte de obicei pe pajişti, pe păşuni, în păduri, pe malurile râurilor sau este cultivată în grădini. Înfloresc primăvara şi în cazuri rare toamna sau iarna.

Narcisa se găsea şi în Asia fiind una dintre cele mai vechi plante. Există date care atestă existenţa narcisei din anul 3000 înainte de Hristos. Vechii greci, romani şi chinezi cultivau narcisa pentru proprietăţile ei medicale. A fost o plantă cultivată masiv de către greci, însă până în anul 1600 nu au mai existat date despre această floare. În anul 1629, un grup de călători englezi au descoperit această floare şi au cultivat-o în grădinile lor, alături de lalele şi zambile. Astfel, narcisa a cunoscut din nou succesul din vremurile de altădată. În America anilor 1700, narcisa este cea mai populară floare cultivată în grădină.

Există peste 1.000 de varietăţi de narcise, printre cele mai cunoscute numărându-se: Narcissus pseudonarcissus, Narcissus atlanticus, Narcissus elegans, Narcissus poeticus, Narcissus Incomparabilis, Narcissus tazetta, Rembrandt, King Alfred, Texas sau Helios. O specie mai specială este Narcissus papyraceus, numită şi "narcisa de hârtie", datorită albului pur şi a florilor delicate. O altă specie deosebită este Ice follies, care are petale alb-crem, cu cupă gălbuie, ce devine, apoi, albă.

În România este vestită rezervaţia naturală Poiana cu narcise din localitatea Vad, judeţul Braşov, din depresiunea Făgăraşului. Un alt loc cu narcise este Rezervaţia naturală Poiana cu narcise de la Racâş-Hida de lângă satul Racâş, Sălaj.

În funcţie de specie şi varietate, narcisele cresc având o înălţime între 10 - 45 cm. Bulbul este ovoid, rotund, piriform. Frunzele sunt lat-liniare, puţin canaliculate, glaucesceate, cilindrice, ascuţite la vârf sau ensiforme, de culoare verde închis. Florile sunt mici (miniatur), până la circa 10 cm diametru, tubuloase sau coronate, simple sau involte, albe sau galbene, uneori verzi, cu petale albe şi coronulă galbenă sau cu coronulă galbenă cu margine roşie, portocalie sau roz etc, cu sau fără miros, cu tulpină unifloră sau multifloră. Fructul este o capsulă.

În medicina tradiţională japoneză, narcisa era folosită la vindecarea rănilor. Romanii foloseaua narcisa pentru proprietăţile emoliente şi laxative. Arabii foloseau narcisa ca afrodisiac.

Substanţele toxice conţinute de narcisă sunt alcaloizii: licorenina, gelantina, licorina, narcisidina. Bulbul narcisei este toxic, ingerarea acestuia provoacă greaţă, vomă, dureri de stomac, hipertensiune iar seva plantei, poate provoca, în contact cu pielea, reacţii alergice.

Deşi planta este foarte toxică, florile conţin şi substanţe cu proprietăţi calmante, emoliente, dezinfectante.

În scop fitoterapeutic se utilizează florile şi bulbii. Planta se recoltează din luna februarie până în luna aprilie. Florile şi bulbii au efecte calmante, liniştitoare, emoliente, dezinfectante, antiseptice, sedative, tahicardice, antitusive, antiasmatice, emetice.

Pentru uz intern narcisa este folosită pentru în caz de diaree, nevroză cardiacă, tahicardie, astm, nevroză, stări de agitatie şi anxietate, boli pulmonare, anxietate, tuse convulsivă - sub formă de sirop, decoct, infuzie, din flori şi bulbi.

Pentru uz extern preparatele obţinute din narcisă se folosesc pentru vindecarea rănilor şi leziunilor uşoare, potrivit site-ului sfatulmedicului.ro. În general, întrebuinţarea în scopuri terapeutice a preparatelor care au în compoziţie această plantă se face numai sub stricta îndrumare a unui specialist. AGERPRES /(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)