Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă se marchează la 28 aprilie. Biroul Internaţional al Muncii lansează anual o carte de prezentare a situaţiei actuale din domeniul securităţii muncii, în care sunt puse în evidenţă progresele tehnice, dar şi riscurile noi care apar în procesul muncii, evoluţia şi tendinţele de pe piaţa muncii.

Tema din 2016 a Zilei mondiale a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă este ''Stresul la locul de muncă: o provocare colectivă''. În prezent, mulţi oameni se confruntă cu o presiune mai mare pentru a face faţă cerinţelor muncii moderne. Riscurile psihosociale precum competiţia din ce în ce mai mare, aşteptările privind performanţele şi programul prelungit de lucru contribuie la faptul că locul de muncă poate deveni un mediu favorizant de stres, potrivit site-ului www.un.org.

Stresul legat de muncă este în prezent recunoscut ca o problemă globală, care afectează toate ţările, toate profesiile şi toţi oamenii care muncesc, atât în ţările dezvoltate, cât şi în ţările în curs de dezvoltare.

Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă este un prilej pentru a iniţia campanii de promovare a siguranţei, sănătăţii şi muncii decente. A fost stabilită marcarea acestei zile la 28 aprilie şi din 2003 este monitorizată de Organizaţia Internaţională a Muncii. Ziua de 28 aprilie este asociată de mult timp şi cu mişcarea de comemorare a victimelor accidentelor de muncă sau a persoanelor care s-au îmbolnăvit la locul de muncă.

În fiecare an, aproximativ două milioane de femei şi bărbaţi îşi pierd viaţa din cauza accidentelor de muncă sau a bolilor căpătate la locul de muncă, precizează site-ul amintit. Pe lângă acestea, în fiecare an se produc 270 de milioane de accidente de muncă, iar 160 de milioane de cazuri de boli la locul de muncă apar anual, acestea necesitând cheltuieli în valoare de 2,8 miliarde dolari SUA, prin lipsa de la locul de muncă şi prin tratamentul bolilor. Accidentele şi bolile la locul de muncă pot fi evitate prin prevenţie, iar acest lucru trebuie să devină obligatoriu.

O cultură naţională axată pe siguranţă şi sănătate a muncii trebuie să fie adoptată la toate nivelurile, iar guvernele, angajatorii şi angajaţii trebuie să participe activ în asigurarea acestui mediu favorabil la locul de muncă, printr-un sistem de reguli, drepturi şi sarcini bine stabilite, în care prioritatea cea mai mare este acordată principiilor de prevenire.

În România, siguranţa la locul de muncă este reglementată de Inspecţia Muncii. Potrivit normelor stabilite de această instituţie, angajatorul trebuie să implementeze măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă, pe baza unor principii generale de prevenire: evitarea riscurilor, evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate, combaterea riscurilor la sursă, adaptarea muncii la om, adaptarea la progresul tehnic, dezvoltarea unei politici de prevenire care să includă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă, conform site-ului www.inspectiamuncii.ro.

Responsabilitatea pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor revine angajatorilor, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană. Între factorii care pot influenţa sănătatea fizică a lucrătorului se numără mediul de muncă (zgomot, vibraţii), mijloacele de producţie (curent electric, maşini, agenţi chimici), sarcina de muncă (efort fizic, poziţii de lucru vicioase, munca în schimburi, munca în condiţii de izolare).

Factorii care conduc la afecţiuni psihosomatice sunt cerinţele mari la locul de muncă (managementul, stresul) şi conflictele, precizează site-ul www.inspectiamuncii.ro.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Andreea Onogea)