COD GALBEN: 05-06-2025 ora 10 Intre 5 iunie, ora 12 – 5 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic COD GALBEN: 05-06-2025 ora 10 Intre 05 iunie, ora 12 – 05 iunie, ora 23 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 05-06-2025 ora 10 Intre 6 iunie, ora 12 – 6 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic COD PORTOCALIU: 05-06-2025 ora 15 Intre 15:00 si 16:00 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 25...40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină in Județul Cluj; COD PORTOCALIU: 05-06-2025 ora 14 Intre 14:50 si 16:00 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 25...40 l/mp, frecvente descărcări electrice, grindină dimensiuni medii, intensificări ale vântului. in Județul Caraş-Severin, Județul Timiş, Județul Hunedoara; COD PORTOCALIU: 05-06-2025 ora 14 Intre 14:45 si 16:00 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 25...40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Sibiu;
În cursul Evului Mediu Olanda a făcut parte, împreună cu Belgia, Luxemburg şi nord-estul Franţei din teritoriul desemnat sub numele generic de Ţările de Jos. Oraşele din Ţările de Jos, precum Amsterdam, Utrecht, Leiden ş.a. cunosc în secolele XI-XIV o mare înflorire economică. Teritoriul Olandei intră în 1477 în stăpânirea dinastiei de Habsburg şi, prin aceasta, în 1516, în stăpânirea Spaniei. Ţările de Jos s-au răsculat în 1572 împotriva dominaţiei feudale spaniole şi, în urma victoriei revoluţiei burgheze, şapte provincii nordice au creat, în 1579, Uniunea de la Utrecht. Aceasta s-a desprins definitiv de Spania şi şi-a proclamat independenţa în anul 1581.
În secolul XVII - cunoscut în istoria ţării şi ca ''Secolul de aur'' - Olanda devine o mare putere maritimă şi comercială a Europei şi pune bazele unui imperiu colonial, cu teritorii în Africa de Sud, Indonezia, America de Nord şi America de Sud. Olanda pierde în secolul XVIII poziţia de mare putere maritimă şi comercială.Cucerită de Franţa în 1794, Olanda îşi va redobândi independenţa şi va forma, în 1815, împreună cu Belgia şi Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos Unite. Belgia şi-a proclamat independenţa în 1830, iar Luxemburgul a părăsit uniunea personală cu Olanda în 1890.
Olanda a rămas neutră în cursul Primului Război Mondial, iar în cursul celui de-al Doilea Război Mondial a fost ocupată de trupele Germaniei naziste (1940-1945). În 1947, Olanda împreună cu Belgia şi Luxemburg au format uniunea vamală Benelux. Limba oficială este neerlandeza.
Olanda a dat lumii mari gânditori, mari pictori, o arhitectură aparte. Are un mare număr de obiective culturale, dintre care unele se află pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Dintre marii gânditori olandezi îi amintim pe Erasmus de Rotterdam (1469-1536), celebru umanist de expresie latină, spirit enciclopedic, cu binecunoscuta sa lucrare ''Elogiul nebuniei'', pe Baruch Spinoza (1632-1677), născut la Amsterdam, binecunoscut pentru sistemul său filozofic, sau pe Grotius (1583-1645), născut la Delft, renumit jurist şi diplomat, specialist în drept internaţional.
Pictura olandeză este reprezentată de Frans Hals, Ludolf Bakhuizen, Hieronymus Bosch, Johannes Vermeer van Delft, Jan Frans van Douven, Jan van Goyen, Meijer de Haan, Jan Davidszoon de Heem, Judith Leyster ş.a., culminând cu celebrii Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606-1669) şi Vincent Willem van Gogh (1853-1890).
În Olanda, unde pământul reprezintă un capital deosebit de preţios, întâlnim un mod aparte de spaţiu construit şi un concept modern de arhitectură funcţională, vizibil mai ales la clădirile aflate de-a lungul canalelor. Willem Nicolaas Rose (1801-1877), arhitect-inginer, este considerat părintele urbanismului olandez în secolul XIX.
În Amsterdam se remarcă prin stilul arhitectural: Rijksmuseum (Muzeul Naţional), clădire proiectată de P.J.H. Cuypers, terminată în anul 1885, caracterizată prin împletirea stilurilor renascentist şi neogotic; Biserica Nouă (Nieuwe Kerk), lăcaş ridicat în 1410; Westerkerk, clădire proiectată de arhitectul Hendrik de Keyser şi ridicată între anii 1620-1638 ş.a. (cf. ''Olanda - ghid turistic'', Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2004). Aparte din punct de vedere arhitectural este şi clădirea Muzeului Stedelijk, precum şi Muzeul Amstelkring, o clădire din secolul XVII, restaurată.
Palatul Păcii este una dintre cele mai reprezentative clădiri din Haga. Având o arhitectură în stil neorenascentist, această clădire a fost terminată în anul 1913. Mai amintim Catedrala din Haarlem, Biserica Nouă din Delft ( în stil gotic, datând din 1496) şi Biserica Veche (Oude Kerk) din Delft (ridicată între secolele XIII-XIV, ulterior mărită şi renovată).
Rotterdam, unul dintre cele mai mai mari oraşe-port din lume, se evidenţiază în mod deosebit din punct de vedere al arhitecturii şi urbanismului. Distrus de bombardamente în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, oraşul a fost reconstruit, iar în ultimii 50 de ani aici au apărut numeroase clădiri inovatoare şi îndrăzneţe din punct de vedere arhitectural.
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise: reţeaua de mori de vânt de la Kinderdijk-Elshout; Canalele din Amsterdam construite în secolul XVII; Schokland şi împrejurimile sale; Linia de apărare fortificată din Amsterdam; Casa ''Rietveld-Schröder'' din Utrecht ş.a.AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Horia Plugaru)
În secolul XVII - cunoscut în istoria ţării şi ca ''Secolul de aur'' - Olanda devine o mare putere maritimă şi comercială a Europei şi pune bazele unui imperiu colonial, cu teritorii în Africa de Sud, Indonezia, America de Nord şi America de Sud. Olanda pierde în secolul XVIII poziţia de mare putere maritimă şi comercială.Cucerită de Franţa în 1794, Olanda îşi va redobândi independenţa şi va forma, în 1815, împreună cu Belgia şi Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos Unite. Belgia şi-a proclamat independenţa în 1830, iar Luxemburgul a părăsit uniunea personală cu Olanda în 1890.
Olanda a rămas neutră în cursul Primului Război Mondial, iar în cursul celui de-al Doilea Război Mondial a fost ocupată de trupele Germaniei naziste (1940-1945). În 1947, Olanda împreună cu Belgia şi Luxemburg au format uniunea vamală Benelux. Limba oficială este neerlandeza.
Olanda a dat lumii mari gânditori, mari pictori, o arhitectură aparte. Are un mare număr de obiective culturale, dintre care unele se află pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Dintre marii gânditori olandezi îi amintim pe Erasmus de Rotterdam (1469-1536), celebru umanist de expresie latină, spirit enciclopedic, cu binecunoscuta sa lucrare ''Elogiul nebuniei'', pe Baruch Spinoza (1632-1677), născut la Amsterdam, binecunoscut pentru sistemul său filozofic, sau pe Grotius (1583-1645), născut la Delft, renumit jurist şi diplomat, specialist în drept internaţional.
Pictura olandeză este reprezentată de Frans Hals, Ludolf Bakhuizen, Hieronymus Bosch, Johannes Vermeer van Delft, Jan Frans van Douven, Jan van Goyen, Meijer de Haan, Jan Davidszoon de Heem, Judith Leyster ş.a., culminând cu celebrii Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606-1669) şi Vincent Willem van Gogh (1853-1890).
În Olanda, unde pământul reprezintă un capital deosebit de preţios, întâlnim un mod aparte de spaţiu construit şi un concept modern de arhitectură funcţională, vizibil mai ales la clădirile aflate de-a lungul canalelor. Willem Nicolaas Rose (1801-1877), arhitect-inginer, este considerat părintele urbanismului olandez în secolul XIX.
În Amsterdam se remarcă prin stilul arhitectural: Rijksmuseum (Muzeul Naţional), clădire proiectată de P.J.H. Cuypers, terminată în anul 1885, caracterizată prin împletirea stilurilor renascentist şi neogotic; Biserica Nouă (Nieuwe Kerk), lăcaş ridicat în 1410; Westerkerk, clădire proiectată de arhitectul Hendrik de Keyser şi ridicată între anii 1620-1638 ş.a. (cf. ''Olanda - ghid turistic'', Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2004). Aparte din punct de vedere arhitectural este şi clădirea Muzeului Stedelijk, precum şi Muzeul Amstelkring, o clădire din secolul XVII, restaurată.
Palatul Păcii este una dintre cele mai reprezentative clădiri din Haga. Având o arhitectură în stil neorenascentist, această clădire a fost terminată în anul 1913. Mai amintim Catedrala din Haarlem, Biserica Nouă din Delft ( în stil gotic, datând din 1496) şi Biserica Veche (Oude Kerk) din Delft (ridicată între secolele XIII-XIV, ulterior mărită şi renovată).
Rotterdam, unul dintre cele mai mai mari oraşe-port din lume, se evidenţiază în mod deosebit din punct de vedere al arhitecturii şi urbanismului. Distrus de bombardamente în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, oraşul a fost reconstruit, iar în ultimii 50 de ani aici au apărut numeroase clădiri inovatoare şi îndrăzneţe din punct de vedere arhitectural.
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise: reţeaua de mori de vânt de la Kinderdijk-Elshout; Canalele din Amsterdam construite în secolul XVII; Schokland şi împrejurimile sale; Linia de apărare fortificată din Amsterdam; Casa ''Rietveld-Schröder'' din Utrecht ş.a.AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Horia Plugaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.