Anual, la 18 aprilie, se marchează, începând cu 1983, Ziua internaţională a monumentelor şi a siturilor, la propunerea ICOMOS - Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor, aprobată de Conferinţa Generale UNESCO. Această aniversare oferă posibilitatea conştientizării publicului cu privire la patrimoniul monumentelor şi siturilor la nivel naţional şi mondial, precum şi a vulnerabilităţii acestuia, dar şi asupra eforturilor necesare protecţiei şi conservării sale.

La 18 aprilie 1982, cu ocazia unui simpozion organizat de ICOMOS Tunisia, a fost sugerată ideea de a se stabili o zi pentru a sărbători diversitatea patrimoniului din întreaga lume. Pornind de la această idee a fost stabilită Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor, proiect aprobat de Comitetul executiv al organizaţiei.

Conferinţa Generală a UNESCO a adoptat o Rezoluţie în acest sens în cadrul sesiunii sale din 22 noiembrie 1983, recomandând statelor membre să examineze posibilitatea de a declara ziua de 18 aprilie, ca Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor. În timp ce, mai multe ţări şi regiuni au stabilit ca zi a patrimoniului - Ziua europeană a patrimoniului, sărbătorită în fiecare an în septembrie, Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor a reprezentat o oportunitate pentru toate Comitetele Naţionale ICOMOS de a susţine cauza lor împreună, în aceeaşi zi.

În 2016, tema acestei zile este ''Patrimoniul sportului'' (''The Heritage of Sport''). ''Sportul face parte din patrimoniul uman şi nimic, niciodată, nu-i va putea compensa absenţa'' - Pierre de Coubertin (1863-1937), fondatorul Comitetului Internaţional Olimpic şi părintele Jocurilor olimpice moderne, consemnează www.icomos.org.

În acest context, ţările membre ale ICOMOS organizează o serie de evenimente, precum mese rotunde, conferinţe, întruniri, expoziţii, excursii, care se vor desfăşura, printre altele, în Albania (vizită la Parcul arheologic din Amantia, Vlore), Armenia (expoziţia ''Leu şi taur înfruntându-se în statul Urartian''), Bulgaria (vizită la Amfiteatrul Ulpia Serdica, Sofia), China (o expoziţie a sporturilor imperiale pe gheaţă şi un carnaval antic al sporturilor, Beijing), Croaţia (evenimentul cu tema ''Arhitectura fortificaţiilor în Croaţia''), Franţa (evenimentul cu tema ''Arhitectura şi activităţile sportive''), Grecia (o demonstraţie de lupte pe stadionul antic Nemea), India (o excursie la siturile preistorice Chennai, Gudiyam Caves, Goonipalayam, Tamil Nadu), Coasta de Fildeş (vizită la stadionul ''Félix Houphouët-Boigny'' şi la Palatul Sporturilor din Treichville), Luxemburg (o vizită la Centrul naţional sportiv şi cultural), Nigeria (lansarea unei cărţi intitulată ''O istorie a sporturilor în Nigeria''), Turcia (maraton la Istanbul, având ca loc de plecare Hipodromul antic - Piaţa Sultanahmet, centru al vieţii civile bizantine), potrivit site-ului www.icomos.org.

Tema din 2015 a fost ''Patrimoniul comemorativ'' şi s-a marcat, cu acest prilej, împlinirea a 50 de ani de activitate a Comitetului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor.

ICOMOS şi-a consacrat activitatea în vederea conservării şi protejării monumentelor, ale ansamblurilor şi siturilor aparţinând patrimoniului cultural. Este singura organizaţie non-guvernamentală la nivel mondial care se dedică promovării aplicării teoriei, metodologiei, dar şi a tehnicilor ştiinţifice în vederea conservării patrimoniului arhitectural şi arheologic. Activitatea sa se bazează pe principiile consacrate în Carta Internaţională din 1964 privind conservarea şi restaurarea monumentelor şi siturilor (Carta de la Veneţia).

Totodată, organizaţia este constituită din experţi care beneficiază de schimbul interdisciplinar al membrilor săi, între care se află arhitecţi, istorici, arheologi, istorici de artă, geografi, antropologi, ingineri şi urbanişti.

Membrii ICOMOS contribuie la îmbunătăţirea conservării patrimoniului, având în vedere standarde şi tehnici pentru fiecare tip de bunuri culturale de patrimoniu: clădiri, oraşe istorice, peisaje culturale şi situri arheologice.

În martie 2016, potrivit www.icomos.org, ICOMOS avea 9.500 de membri individuali din 151 de ţări, 300 de membri instituţionali, 106 Comisii Naţionale şi 28 de Comisii Ştiinţifice internaţionale.

Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural a fost adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la 16 noiembrie 1972. În prezent, Lista Patrimoniului Mondial include 1.007 proprietăţi din 161 de state părţi (care au aderat la Convenţie), monumente care fac parte din patrimoniul cultural şi natural, pe care Comitetul Patrimoniului Mondial le consideră ca având o valoare universală excepţională. Dintre acestea, 779 sunt cu specific cultural, 197 sunt naturale, 31 sunt mixte, iar 46 sunt în pericol de a se distruge, potrivit http://whc.unesco.org/en/list.

România a acceptat Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural la 30 martie 1990, prin Decretul 187/1990, devenind stat parte a Convenţiei. Ţara noastră are trecute pe Lista Patrimoniului Mondial: Delta Dunării, Biserici din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric din Sighişoara, Biserici de lemn din Maramureş. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, editor: Mariana Zbora-Ciurel)