La 11 aprilie este marcată Ziua internaţională a pacientului cu Parkinson, la iniţiativa Asociaţiei Europene Împotriva Bolii Parkinson şi cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Data nu este aleasă întâmplător, 11 aprilie 1755 fiind ziua în care s-a născut medicul James Parkinson, cel care a scris pentru prima dată despre această boală în lucrarea ''Eseu despre paralizia tremurătoare'' (1817).

Ziua internaţională a pacientului cu Parkinson este sărbătorită anual cu scopul creşterii nivelului de informare în ceea ce priveşte maladia Parkinson şi al impactului acesteia asupra individului, familiei şi societăţii.

La 3 aprilie 2016, Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi Societatea de Neurologie din România au prezentat o statistică din care reiese că, în ţara noastră, peste 70.000 de pacienţi cu boala Parkinson beneficiază de tratament medicamentos specific. Potrivit aceloraşi statistici, boala Parkinson este a doua afecţiune neurologică degenerativă, ca frecvenţă, după maladia Alzeimer, 6,3 milioane de persoane în întreaga lume fiind afectate de boala Parkinson, dintre care 1,5 milioane de europeni. Numărul acestora este posibil să se dubleze până în 2030.

Anual, în întreaga lume, zece oameni din 100.000 sunt diagnosticaţi cu boala Parkinson. Majoritatea cazurilor se înregistrează la pacienţi a căror vârstă depăşeşte 55 de ani, dar unul din 20 manifestă simptome înainte de vârsta de 40 de ani. Bărbaţii sunt mai expuşi, statisticile arătând că prevalenţa bolii pe sexe este de 1,5 bărbaţi la o femeie.

Conform http://www.asociatia-antiparkinson.ro/, boala Parkinson este o dereglare a creierului cauzată de distrugerea sau degenerescenţa neuronilor care produc dopamina. La rândul ei, dopamina este substanţa neurotransmiţătoare responsabilă cu capacitatea organismului de a-şi controla mişcările.

Confrom SSNN, pe măsură ce progresează, boala Parkinson devine invalidantă, indiferent de vârsta la care survine, împiedicând desfăşurarea activităţilor cotidiene cum ar fi mersul, îngrijirea personală, alimentaţia. Simptomele specifice bolii Parkinson sunt bradikinezia (lentoarea în mişcări), rigiditatea, tremorul, instabilitatea la mers. Acestea debutează insidios şi au o evoluţie lent progresivă în câţiva ani, în fazele avansate asociindu-se fenomenele de blocaj motor, crampele musculare, mişcările involuntare greu de tolerat, depresia, tulburările de comportament şi memorie, tulburările de somn.
 
Expunerea la pesticide este asociată cu un risc crescut de dezvoltare a bolii Parkinson prin distrugerea neuronilor, riscul crescând cu până la 70% comparativ cu persoanele care sunt ferite, potrivit unui studiu realizat la Universitatea Harvard din S.U.A. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiţă)

* Material realizat pe baza fluxurilor de ştiri AGERPRES