Modifică dimensiunea fontului:
Supranumit ''Regele naiului'', Gheorghe Zamfir, naist, dirijor şi compozitor, s-a născut la 6 aprilie 1941, la Găeşti, judeţul Dâmboviţa. A urmat, începând din 1955, cursurile Şcolii speciale de muzică din Bucureşti (astăzi Liceul de Muzică ''Dinu Lipatti''), la clasa profesorului Fănică Luca.
Obţine, în 1959, în cadrul Şcolii de muzică, premiul I şi titlul de laureat pe ţară şi, în acelaşi an, efectuează primul turneu, în Polonia. Tot acum înregistrează primele sale piese, compoziţii proprii în stil folcloric, interpretate cu Orchestra Populară a Radiodifuziunii Române, dirijată de Radu Voinescu.
În 1961, se înscrie la Conservatorul ''Ciprian Porumbescu'' din Bucureşti, pe care l-a absolvit cu o dublă specializare - în pedagogie (1966) şi dirijat de cor şi de orchestră (1968). La 24 martie 2005, avea să-şi susţină doctoratul, obţinând calificativul Summa Cum Laude pentru teza intitulată ''Naiul - geneză, evoluţie şi semnificaţie''.
Devine, în 1966, dirijor al Ansamblului ''Ciocârlia'' din Bucureşti, care număra peste 300 de artişti. Cu acest ansamblu, s-a bucurat de un mare succes în cadrul numeroaselor turnee pe care le-a făcut atât în ţară, cât şi în străinătate (RF Germania, URSS, Elveţia, China). În acelaşi an, înregistrează primul său disc la Casa de discuri Electrecord, pe care se află renumitele sale piese ''Doina de jale'' şi ''Doina ca de la Vişina''.
Pleacă, prin demisie, de la Ansamblul ''Ciocârlia'', în 1969, iar în anul următor înfiinţează un taraf concertistic, alături de care înregistrează un succes extraordinar pe scenele pariziene. În 1971, a entuziasmat publicul francez cu zeci de recitaluri în care interpretează, pentru prima oară, la cele patru naiuri - soprano, alto, tenor, bas -, create de el.
Maestrul Gheorghe Zamfir a adus schimbări inovatoare naiului tradiţional românesc de 20 de tuburi, prin noi variante, conţinând 22, 25, 28 şi 30 de tuburi, pentru lărgirea domeniului tonal. În 1972, a creat stilul nai-orgă, prin care a introdus noi repertorii şi a lărgit considerabil paleta de expresii de interpretare a naiului. În 2003, a confecţionat naiul numit Gigantul, având 42 de tuburi, 1,35 m înălţime şi 1,2 m lăţime.
Devine cunoscut şi foarte apreciat în toate ţările lumii, din Statele Unite ale Americii şi Canada până în Australia, Japonia şi Africa de Sud, Israel, Orientul Apropiat şi Extremul Orient, concertele cu taraful său reuşind performanţa continuă a unor săli arhipline. În 1972, Gheorghe Zamfir a devenit membru al Societăţii Compozitorilor din Franţa, iar în 1976 a rămas, timp de nouă săptămâni, în ''Top Ten'' din Marea Britanie. În 1982, Gheorghe Zamfir a luat drumul exilului.
Compoziţiile sale dedicate naiului, în număr de peste 400, acoperă mai multe stiluri muzicale: folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental şi simfonic. Repertoriul său interpretativ este unul dintre cele mai variate, cuprinzând piese de mare virtuozitate şi valoare ale muzicii clasice universale, dar şi alt gen de muzică, rezultată prin prelucrarea originală a unor piese renumite.
Printre compoziţiile sale simfonice se află ''Misa pentru Pace'' pentru nai, cor, orgă şi orchestră, înregistrată la Bucureşti cu Orchestra Radio şi Corul Madrigal (1974), ''Rapsodia primăverii'', ''Concert pentru nai nr. 1'', ''Simfonia Lirica'', concerte pentru nai şi orchestră, ''Cvintetul Plopilor'', pentru nai şi cvartet de coarde, alături de cele care reflectă tradiţiile muzical-populare româneşti.
Semnează, totodată, coloana sonoră a unor filme celebre, dintre care amintim ''Once Upon a Time in America'',''Karate Kid'', 'The Tall Blonde Man with One Black Shoe''. A compus, de asemenea, muzica filmului ''Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii'' (1980, regia Mircea Mureşan).
Gheorghe Zamfir este deţinătorul a 120 de discuri de aur şi de platină. Albumele înregistrate de-a lungul carierei sale s-au vândut în peste 120 de milioane de exemplare în întreaga lume. I-au fost decernate nenumărate distincţii şi premii în Franţa, Belgia, Luxemburg, Italia şi alte ţări. Amintim dintre acestea Ordinul Meritul Cultural al Franţei, Medalia Vaticanului, premiul Academiei ''Charles Gros'', premiul ''Ţitera de aur'' (Franţa). Între anii 1988 şi 1990, a fost primit de trei ori la Vatican. În mai 2013, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, i-a decernat maestrului Gheorghe Zamfir ''Ordinul Republicii'', cea mai înaltă distincţie de stat a acestei ţări, conferită în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în dezvoltarea artei muzicale, pentru contribuţia substanţială la promovarea valorilor culturale naţionale.
A revenit în ţară din exil după 1990, continuând să susţină concerte şi turnee în ţările lumii, precum şi concerte la pupitrul Orchestrei Naţionale de Folclor, reînfiinţată în luna decembrie 2006. În ianuarie 2006, Gheorghe Zamfir a efectuat un turneu în Canada cu Athenaeum String Quintet, în program fiind inclusă şi o premieră mondială ''Anotimpurile de Antonio Vivaldi pentru nai şi quintet de coarde'' în aranjamentul muzicianului Lucian Moraru. A contribuit la crearea primei catedre de nai din Europa, la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, fiind profesor asociat la clasa de nai, între anii 2001-2005.
A publicat ''Dincolo de sunet'' (versuri, ediţie bilingvă, româno-franceză, 1979), ''Drum de spini şi de glorii'' (versuri, 1981), ''Binecuvântare şi blestem'' (autobiografie, 2000) şi ''În inima întristată a barocului'' (versuri, 2002).
Gheorghe Zamfir se exprimă şi în pictură, având la activ câteva expoziţii în ţară şi în străinătate. Amintim, spre exemplu, expoziţia organizată în perioada iunie-august 2009, la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, ''Doi pictori, două epoci, două gândiri, două simţiri, doi români. Gheorghe Zamfir şi Petru Beca'', cuprinzând lucrări ale lui Gheorghe Zamfir şi ale lui Petru Beca, pictor şi scriitor din Alba Iulia.
Primeşte, în septembrie 2008, titlul de cetăţean de onoare al municipiului Târgovişte, iar în 2009, Premiul Internaţional Omnia pentru întreaga operă muzicală, în cadrul premiilor anuale ale Academiei Internaţionale ''Mihai Eminescu". Se numără, alături de alte personalităţi, printre laureaţii celei de-a 13-a ediţii a "Oscarului Românesc pentru Excelenţă", premii decernate în cadrul unei festivităţi desfăşurate la Opera Naţională Bucureşti (ONB), în octombrie 2010.
Uniunea Muzicienilor Interpreţi din România, în parteneriat cu Asociaţia de Tineret Ecou din Sfântu Gheorghe şi Centrul de Cultură Arcuş a organizat, în perioada 21-25 aprilie 2013, prima ediţie a Festivalului Internaţional de Nai ''Gheorghe Zamfir'', desfăşurat la Sfântu Gheorghe, Arcuş (Covasna) şi Braşov. Cu acest prilej, a mai avut loc, pe lângă concerte, şi vernisajul unei expoziţii cu tablouri, naiuri şi o parte din colecţia de discuri de aur şi platină a maestrului Gheorghe Zamfir. Cu ocazia primei ediţii a Galei de decernare a titlului de Ambasador al Turismului Românesc, desfăşurată la 19 august 2013, Gheorghe Zamfir s-a numărat printre personalităţile care au primit acest titlu.
La 31 mai 2014, Gheorghe Zamfir a sărbătorit, la Ateneul Român, 50 de ani de carieră, în cadrul galei aniversare "Zamfir - 50 de ani pe scenă", primind cu acest prilej un trofeu din partea Casei de discuri Electrecord.
Gheorghe Zamfir a interpretat mai multe piese alături de orchestra lui Andre Rieu, cu ocazia concertelor pe care acesta le-a susţinut în iunie 2015 la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto - Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Andreea Onogea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.