Ziua Internaţională a Femeii, sărbătoare oficializată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), este celebrată în fiecare an la 8 martie, în întreaga lume.

Marcarea acestei zile reprezintă, potrivit ONU, un prilej pentru a reflecta asupra progreselor realizate, pentru a apela la schimbare şi pentru a sărbători actele de curaj şi determinare realizate de către femei obişnuite, care au jucat un rol extraordinar în istoria ţărilor şi comunităţilor lor.

Tema din 2016 pentru sărbătorirea Zilei Internaţionale a Femeii este "Planeta 50-50 până în 2030 : mai mult pentru egalitatea de gen".

Ideea acestei devize este de a lua în considerare modul în care să fie accelerată Agenda 2030, pentru generarea unui impuls în vederea punerii în aplicare efectivă a noilor obiective de dezvoltare durabilă. Sunt avute în vedere, în special, realizarea obiectivelor prevăzute la punctul cinci, egalitatea de gen şi abilitarea tuturor femeilor şi fetelor, şi punctul patru, asigurarea educaţiei incluzive şi de calitate pentru toţi şi promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii.

Ziua Internaţională a Femeii a apărut pe fondul mişcărilor sociale de la începutul secolului XX, în America de Nord şi în toată Europa.

Această zi este celebrată în multe ţări din întreaga lume. Este o zi în care femeile sunt recunoscute pentru realizările lor fără a ţine cont de diferenţele naţionale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice.

Prima Zi Naţională a Femeii a avut loc în Statele Unite, la 28 februarie 1909. Partidul Socialist a desemnat această zi în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

În anul 1910, Internaţionala Socialistă reunită la Copenhaga a hotărât instituirea unei zile dedicate femeii, fără a stabili însă o dată anume, data de 8 martie fiind aleasă abia în 1913

Ca urmare a iniţiativei de la Copenhaga, în 19 martie 1911, Ziua Internaţională a Femeii a fost marcat pentru prima dată în Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia. La manifestaţiile organizate cu acel prilej, s-a cerut, în plus faţă de dreptul de vot şi de a ocupa o funcţie publică, dreptul femeilor la locul de muncă, la formarea profesională şi de a se pune capăt discriminării la locul de muncă.

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua Internaţională a Femeii la 8 martie.

Punctul de plecare pentru o strategie pe termen lung privind drepturile femeii şi pentru ca fiecare femeie să îşi atingă adevăratul potenţial îl constituie Declaraţia de la Beijing şi Platforma de acţiune, o foaie de parcurs istoric, semnată de 189 de state, în cadrul Conferinţei mondiale a ONU privind femeile, în 1995.

În 2014, a avut loc cea de-a 58-a sesiune a Comisiei privind Statutul Femeilor (CSW) - reuniune anuală la care sunt abordate problemele legate de egalitatea de gen şi drepturilor femeilor - cu tema "Provocări şi realizări în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului pentru femei şi fetele". Cu acest prilej, entităţile ONU şi ONG-urile acreditate din întreaga lume au prezentat un bilanţ al progresului şi provocărilor care rămăseseră în direcţia atingerii celor opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM).

În România, la 3 martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 8 martie - Ziua femeii şi 19 noiembrie - Ziua bărbatului.

Potrivit iniţiatorilor, actul normativ are drept scop eliminarea discriminării dintre femei şi bărbaţi şi creşterea gradului de conştientizare privind concilierea vieţii de familie cu viaţa profesională.

Proiectul de lege a fost respins de Senat, dar adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional în cazul acestui act normativ. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cerasela Bădiţă)