COD PORTOCALIU: 25-05-2025 ora 10 Intre 25 mai, ora 20 – 27 mai, ora 10 Fenomene vizate: se va semnala cantități însemnate de apă

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Postul Sfintelor Paşti sau Postul Mare este cel mai aspru dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite în Biserica Ortodoxă. Ţine 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, devenind, astfel, şi cel mai lung post. Ultima zi în care se mai poate mânca de dulce este cea de lăsat al secului. Pentru începutul postului Sfintelor Paşti, există însă două date de lăsat al secului. Prima dintre acestea este ziua lăsatului sec de carne, care are loc în Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, anul acesta la 6 martie, reprezentând ultima zi în care se mai poate mânca carne înainte de Sărbătoarea Sfintelor Paşti. Cea de-a doua, este ziua lăsatului sec de brânză, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, anul acesta la 13 martie, aceasta fiind ultima zi în care se mai consumă produse lactate, ouă şi peşte. Din ziua următoare, anul acesta la 14 martie, se intră în Postul Sfintelor Paşti.

Săptămâna dintre cele două date de lăsat al secului se numeşte Săptămâna albă sau Săptămâna brânzei, pentru că, în această perioadă, se mai pot consuma lactate, ouă şi peşte. Anul acesta, Săptămâna albă este între 7 şi 13 martie. Este o intrare treptată în Postul Mare, după ospeţele din "Câşlegii de Iarnă", respectiv din perioada dintre Crăciun şi Lăsatul secului, când se fac petreceri, nunţi etc. De asemenea, această săptămână mai este cunoscută în popor ca fiind cea a nebunilor, pentru că acum "numai nebunii pornesc a se însura, numai proştii şi urâţii satelor abia acum dau zor ca să se căsătorească, pe când toţi cei cuminţi, câţi au avut de gând să se însoare în decursul cârnilegilor, s-au însurat deja cu mult mai înainte" (Marian, 1898, citat de Ion Ghinoiu, 2002). Este ultima săptămână dinaintea unei lungi perioade de privaţiuni şi, prin urmare, poate fi un răstimp de agitaţie, nebunii, veselie, manifestări dezlănţuite, care culminează cu petrecerea plină de excese dată cu o zi înainte de intrarea în post. Pe de altă parte, Săptămâna nebunilor este marcată şi de acte rituale specifice începutului de an agrar, celebrat la echinocţiul de primăvară. Astfel, prof. Ion Ghinoiu preciza: "prin fixarea Paştelui în raport cu echinocţiul de primăvară şi faza lunară, cele mai importante sărbători şi obiceiuri păgâne au fost împinse în afara ciclului pascal, la Lăsatul secului şi la Rusalii".

Ion Chelcea, în 1939, scria că tinerii se mascau în personajele unei nunţi, de la mire şi mireasă, la naşi, preot, dascăl şi până la nuntaşi, şi străbăteau aşa uliţele satului, speriind copiii şi sărutând fetele tinere. Se îndreptau către un pom sub care era oficiată o parodie de cununie. Se opreau apoi la râu, unde mirii se spălau pe mâini, într-un gest ritual, apoi se îndreptau cu toţii către casele oamenilor, unde erau cinstiţi cu băutură.

Zilele acestei săptămâni au şi ele denumiri corespunzătoare. Prima zi este Lunea albă, cunoscută şi ca Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brânză. În Marţea albă, e bine să se mănânce brânză. Nu se spală rufe şi nu se face baie, fiindcă albeşte părul. În Miercurea albă este dezlegare la lactate şi peşte. Nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încărunţeşti de timpuriu. În Joia nepomenită sau Joia necurată, femeile spală cămăşile, ca să fie albe peste an, dar nu torc, ca să nu le fie în primejdie bărbaţii, duşi cu treburi la pădure. Se mai numeşte şi Joia furnicilor, pentru că femeile aduc ofrande acestor insecte. Se face o turtă din făină sau din mălai, care se unge cu unt sau cu brânză şi se aşază pe un muşuroi, pentru ca insectele să aibă ce mânca şi să nu facă pagube în timpul verii. Urmează prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, care se marchează înaintea fiecărui praznic. Se ţin cu post şi rugăciune, mâncând numai seara, pentru binele casei şi pentru curăţirea sufletului. În unele sate, sunt ţinute îndeosebi de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie. În Sâmbăta albă se fac plăcinte, care se dau de pomană. Bărbaţii nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos şi nu spală cămăşi bărbăteşti. Se împart colăcei, colivă cu lumânări mici şi plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă. Fetele aduc câte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece şi dau de pomană ca să aibă izvor în cealaltă lume. Se mai spune că în Săptămâna albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an viermi în fructe. De asemenea, ca să nu-ţi albească părul şi să nu orbeşti, nu e bine să te speli pe faţă şi pe cap, decât dacă pui în albie o bucăţică de brânză.

Săptămâna nebunilor se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paşti. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.