COD GALBEN: 25-06-2025 ora 10 Intre 25 iunie, ora 10 – 26 iunie, ora 10 se va semnala val de căldură, caniculă și disconfort termic ridicat COD PORTOCALIU: 25-06-2025 ora 10 se va semnala val de căldură, caniculă și disconfort termic accentuat
Republica Dominicană sărbătoreşte la 27 februarie ziua naţională, marcând obţinerea independenţei, în 1844. Ţară insulară din America Centrală, Republica Dominicană este situată în nordul Mării Caraibilor, în partea de est a insulei Hispaniola (descoperită de către Cristofor Columb, în 1492), şi are a doua cea mai mare economie din această regiune.
Bogata cultură dominicană se remarcă şi prin varietatea arhitecturii ce cuprinde cea mai veche Universitate din Lumea Nouă, precum şi cele mai vechi clădiri, străzi, spitale şi catedrale. Astfel, pot fi admirate aici casa familiei lui Cristofor Columb sau Farul lui Columb, Catedrala Catolică Americană, Muzeul Alcazar, Muzeu de Chihlimbar, Fortul istoric San Felipe, aşa cum arată www.dominicanaonline.org. De remarcat sunt şi Altos de Chavón, oraşul artiştilor, o replică din secolul al XVI- lea a unui sat mediteranean, şi Muzeul Arheologic sau Amfiteatrul Grec unde sunt organizate festivalurile anuale sau diverse spectacole în aer liber.
O expoziţie arhitecturală colonială în aer liber este Santo Domingo, capitala ţării, declarată drept prima capitală a Lumii Noi, de către Cristofor Columb. Acest oraş colonial conservat aproape în întregime, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, a fost construit după un plan urban asemănător unei table de şah, care a devenit un model pentru proiectanţii din Lumea Nouă. Aici pot fi admirate peste 90 de monumente, în topul celor mai impresionante, aflându-se Catedrala Sfânta Maria, construită între 1514 şi 1542, Fortăreaţa Ozama şi Turnul Omagiului, construite în 1503. Acestea din urmă formează un ansamblu considerat cel mai vechi avanpost militar, încă în picioare, din America.
În ce priveşte literatura acestui popor, ea exprimă schimbările politice, sociale şi economice ale ţării, fiind puternic influenţată de curente de gândire în special din Europa şi America de Nord. Primul text literar scris este jurnalul lui Cristofor Columb, în care amiralul descrie peisajul şi oamenii din Lumea Nouă. Cristobal de Llerena a scris prima dramă, iar Leonor de Ovando a scris primele sonete, fiind considerată prima femeie care a scris poezie în această parte a lumii. În literatura dominicană povestea a avut o importanţă mai mare decât romanul. Un reprezentant de seamă al genului a fost Juan Bosch (1909- 2001), scriitor şi om politic ce a realizat trei colecţii importante de povestiri scurte şi povestiri din exil.
Dominicanii au o mare pasiune pentru muzică, astfel că salsa, jazz latin şi alte tipuri de muzică de dans pot fi auzite în toată ţara, însă niciunul dintre ele nu este atât de popular ca Merengue şi Bachata.
Stilul Merengue este un ritm rapid de muzică de dans, constând într-o viteză de aproximativ 120 - 160 de bătăi pe minut, ce variază în funcţie de instrumentele muzicale - tobe, instrumente din alamă, sau instrumente cu coarde. Între anii 1937 şi 1950, stilul Merengue a fost promovat pe plan internaţional, de către grupuri ca Billo Caracas Boys, sau Chapuseaux şi Damirón (cu albumul Los Reyes del merengue). Printre cântăreţii cunoscuţi de Merengue se numără Juan Luis Guerra, Fernando Villalona, Eddy Herrera, Sergio Vargas, Tońo Rosario, Johnny Ventura, Milly Quezada.
Bachata este o formă de muzică şi dans care îşi are originea în mediul rural şi cartierele marginale rurale din Republica Dominicană, iar subiectele sale sunt predominant romantice.
Sărbătorile şi festivalurile dominicane, numeroase, sunt celebrate cu multă energie, muzică şi dans, ceremonii fastuoase cu costume de paradă fabuloase. Carnavalul, o celebrare a libertăţii şi identităţii, este cea mai importantă şi semnificativă festivitate a culturii populare dominicane. Aspecte fundamentale ale acestuia sunt măştile, multitudinea de costume viu colorate, excentricitatea, sarcasmul, îndrăzneala. Unul dintre cele mai vechi din ţară este carnavalul din La Vega, ce are loc în fiecare duminică a lunii februarie. Alte astfel de manifestări sunt: Carnavalul din Salcedo, caracterizat prin multitudinea de personaje şi costume din hârtie creponată de culori intense, este un ritual de purificare, un pas simbolic între vechi şi nou; Carnavalul din Santo Domingo, ce are un caracter naţional. Acesta este celebrat de-a lungul întregii luni februarie şi atinge punctul culminant în preajma zilei de 27 februarie când se celebrează şi Ziua naţională. Pe parcursul carnavalului localnicii încearcă sa creeze costume care îl întruchipează pe "Diablo Cojuelo", întregul spectacol fiind o satiră la adresa acestuia, o ironizare a răului.
La acest capitol, al costumaţiilor ce presupun creativitate, trebuie amintit faptul că Republica Dominicană a oferit lumii modei, fashion-ului, pe celebrul designer Oscar de la Renta. Acesta s-a născut în Santo Domingo în 1932 şi a devenit cetăţean american în 1971. AGERPRES /(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Bogata cultură dominicană se remarcă şi prin varietatea arhitecturii ce cuprinde cea mai veche Universitate din Lumea Nouă, precum şi cele mai vechi clădiri, străzi, spitale şi catedrale. Astfel, pot fi admirate aici casa familiei lui Cristofor Columb sau Farul lui Columb, Catedrala Catolică Americană, Muzeul Alcazar, Muzeu de Chihlimbar, Fortul istoric San Felipe, aşa cum arată www.dominicanaonline.org. De remarcat sunt şi Altos de Chavón, oraşul artiştilor, o replică din secolul al XVI- lea a unui sat mediteranean, şi Muzeul Arheologic sau Amfiteatrul Grec unde sunt organizate festivalurile anuale sau diverse spectacole în aer liber.
O expoziţie arhitecturală colonială în aer liber este Santo Domingo, capitala ţării, declarată drept prima capitală a Lumii Noi, de către Cristofor Columb. Acest oraş colonial conservat aproape în întregime, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, a fost construit după un plan urban asemănător unei table de şah, care a devenit un model pentru proiectanţii din Lumea Nouă. Aici pot fi admirate peste 90 de monumente, în topul celor mai impresionante, aflându-se Catedrala Sfânta Maria, construită între 1514 şi 1542, Fortăreaţa Ozama şi Turnul Omagiului, construite în 1503. Acestea din urmă formează un ansamblu considerat cel mai vechi avanpost militar, încă în picioare, din America.
În ce priveşte literatura acestui popor, ea exprimă schimbările politice, sociale şi economice ale ţării, fiind puternic influenţată de curente de gândire în special din Europa şi America de Nord. Primul text literar scris este jurnalul lui Cristofor Columb, în care amiralul descrie peisajul şi oamenii din Lumea Nouă. Cristobal de Llerena a scris prima dramă, iar Leonor de Ovando a scris primele sonete, fiind considerată prima femeie care a scris poezie în această parte a lumii. În literatura dominicană povestea a avut o importanţă mai mare decât romanul. Un reprezentant de seamă al genului a fost Juan Bosch (1909- 2001), scriitor şi om politic ce a realizat trei colecţii importante de povestiri scurte şi povestiri din exil.
Dominicanii au o mare pasiune pentru muzică, astfel că salsa, jazz latin şi alte tipuri de muzică de dans pot fi auzite în toată ţara, însă niciunul dintre ele nu este atât de popular ca Merengue şi Bachata.
Stilul Merengue este un ritm rapid de muzică de dans, constând într-o viteză de aproximativ 120 - 160 de bătăi pe minut, ce variază în funcţie de instrumentele muzicale - tobe, instrumente din alamă, sau instrumente cu coarde. Între anii 1937 şi 1950, stilul Merengue a fost promovat pe plan internaţional, de către grupuri ca Billo Caracas Boys, sau Chapuseaux şi Damirón (cu albumul Los Reyes del merengue). Printre cântăreţii cunoscuţi de Merengue se numără Juan Luis Guerra, Fernando Villalona, Eddy Herrera, Sergio Vargas, Tońo Rosario, Johnny Ventura, Milly Quezada.
Bachata este o formă de muzică şi dans care îşi are originea în mediul rural şi cartierele marginale rurale din Republica Dominicană, iar subiectele sale sunt predominant romantice.
Sărbătorile şi festivalurile dominicane, numeroase, sunt celebrate cu multă energie, muzică şi dans, ceremonii fastuoase cu costume de paradă fabuloase. Carnavalul, o celebrare a libertăţii şi identităţii, este cea mai importantă şi semnificativă festivitate a culturii populare dominicane. Aspecte fundamentale ale acestuia sunt măştile, multitudinea de costume viu colorate, excentricitatea, sarcasmul, îndrăzneala. Unul dintre cele mai vechi din ţară este carnavalul din La Vega, ce are loc în fiecare duminică a lunii februarie. Alte astfel de manifestări sunt: Carnavalul din Salcedo, caracterizat prin multitudinea de personaje şi costume din hârtie creponată de culori intense, este un ritual de purificare, un pas simbolic între vechi şi nou; Carnavalul din Santo Domingo, ce are un caracter naţional. Acesta este celebrat de-a lungul întregii luni februarie şi atinge punctul culminant în preajma zilei de 27 februarie când se celebrează şi Ziua naţională. Pe parcursul carnavalului localnicii încearcă sa creeze costume care îl întruchipează pe "Diablo Cojuelo", întregul spectacol fiind o satiră la adresa acestuia, o ironizare a răului.
La acest capitol, al costumaţiilor ce presupun creativitate, trebuie amintit faptul că Republica Dominicană a oferit lumii modei, fashion-ului, pe celebrul designer Oscar de la Renta. Acesta s-a născut în Santo Domingo în 1932 şi a devenit cetăţean american în 1971. AGERPRES /(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.