Modifică dimensiunea fontului:
Compozitoarea şi profesoara de canto Camelia Dăscălescu s-a născut la 22 ianuarie 1921 la Iaşi. A urmat, între 1937-1940, cursurile Conservatorului din Iaşi, apoi cursurile Conservatorului din Bucureşti (1942-1944), unde a studiat cu Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Mihail Jora (contrapunct) şi Dimitrie Cuclin (estetică muzicală şi forme muzicale).
Între 1957-1961 este redactor muzical la Casa de discuri ''Electrecord'' din Bucureşti, iar în paralel, până în anul 1969, este şi îndrumător artistic şi dirijor la Casa de Cultură a Studenţilor ''Grigore Preoteasa'' din Bucureşti. A predat cursuri de canto-muzică uşoară, a susţinut prelegeri şi conferinţe pe teme de muzică uşoară şi, mai cu seamă, a contribuit la afirmarea a numeroşi interpreţi renumiţi de muzică uşoară, între care Dan Spătaru, Cornel Constantiniu, Doina Spătaru, Ruxandra Ghiaţă, Pompilia Stoian, Anda Călugăreanu ş.a. În perioada 1975-1977, Camelia Dăscălescu a predat cursuri de impostaţie la microfon la Conservatorul de muzică uşoară din Berlinul de Est (fosta R.D. Germană).
Compozitoare de muzică uşoară, de muzică de teatru, film şi spectacole de revistă, Camelia Dăscălescu este membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România din anul 1968.
A debutat în calitate de compozitor în anul 1957, cu piesa ''Şoapte de dragoste''. Au urmat zeci şi zeci de melodii: ''Cine eşti, amintire?'' (1957), ''Fără să vreau'' (1957), ''Dragi jucării'' (1958), ''Poştaşul'' (1958), ''Melodii, melodii'' (1960), ''Amintiri...amintiri...'' (1963), ''Nu-ţi fie teamă de-un sărut'' (1966), ''Ploua mărunt şi ne plimbam'' (1967), ''Florile ţi-au spus'' (1969), ''Să nu crezi că-mi pare rău'' (1969), ''Vorbe, vorbe, vorbe'' (1970), ''Septembrie'' (1972), ''Va fi soare mereu''(1973), ''Mare, eşti minunată, marea mea''(1974), ''Nu vom şti niciodată'' (1974), ''Pentru tot ce ne-am visat'' (1975), ''Fata şi marea'' (1975), ''Suflet îndrăgostit'' (1976), ''Pentru îndrăgostiţii lumii'' (1979), ''Eu sunt pasărea albă'' (1982), ''Nu-ţi fie teamă de iubire'' (1984), ''Acele veri ale iubirii'' (1985), ''Auzi cum cântă marea'' (1985), ''Eu sunt sentimental'' (1985), ''Cine sunt eu'' (1985), ''De ce-ai venit, singurătate'' (1986), ''Oraşul crizantemelor'' (1987), ''Aş vrea să-ţi dăruiesc o stea'' (1987), ''Dragostea mea'' (1992), ''Alb, albastru, violet'' (1992), ''În zori de zi'' (1992), ''Destăinuire'' (1993), ''C'est la vie'' (1994), ''Nu te-am uitat'' (1995), ''Călătorind spre tine'' (1996), ''Marea, ca un cântec de iubire'' (1997), ''Nu vom mai dansa'' (1998), ''Primăvara'' (1998), ''Soarele meu'' (1999), ''Nu-ţi fie teamă de iubire'' (1999) ş.a. De asemenea, a compus muzica filmului ''Ultimile zile ale verii'' (1976, regia Savel Stiopul).
A făcut parte din juriul unor importante festivaluri internaţionale de muzică uşoară, între care Festivalul de la Dresda sau ''Zecchino d'oro'', Italia, în anii '70.
Între numeroasele premii primite le amintim pe cele de la Festivalul naţional de muzică uşoară de la Mamaia (1975, 1982, 1985, 1986, 1987), Premiile Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1979, 1982, 1983, 1988), Premiul de Excelenţă al UCMR pentru întreaga activitate (2002).
În cadrul unei ceremonii desfăşurate, la 31 mai 2004, la Palatul Cotroceni, preşedintele Ion Iliescu i-a conferit Cameliei Dăscălescu Ordinul ''Meritul Cultural'' în grad de Cavaler. Pe 26 martie 2012, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Premiilor Muzicale Radio România, compozitoarea Camelia Dăscălescu a fost distinsă cu ''Premiul pentru întreaga activitate''.
Camelia Dăscălescu are mai multe discuri de autor lansate de ''Electrecord''. În septembrie 2008 s-a numărat printre invitaţii speciali ai Margaretei Pâslaru, care a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor cu prilejul aniversării a 50 de ani de carieră. AGERPRES/(Documentare: Ruxandra Bratu, editor: Cristian Anghelache)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.