Ziua de 11 ianuarie a fost declarată, prin Hotărârea de Guvern nr. 458/5 mai 2010, Ziua Artei Fotografice în România, 11 ianuarie fiind ziua de naştere a lui Carol Popp de Szathmary (1812-1887), recunoscut ca primul fotograf al României.
Născut la 11 ianuarie 1812, la Satu Mare, Carol Popp de Szathmary a studiat o perioadă la seminarul teologic la Blaj, dar apoi a plecat să studieze pictura la Roma. A imortalizat chipuri şi scene din Războiul Crimeii (1853-1856), devenind primul artist fotograf român şi primul fotoreporter de război din lume. În primăvara lui 1854, s-a deplasat pe malul Dunării, în preajma Olteniţei şi a Silistrei, unde se dădeau lupte, fotografiind bivuacurile, fortificaţiile şi combatanţii.
Adevărat pionier al fotografiei, a realizat o bogată colecţie de chipuri militare. La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clişee pe sticlă şi fotografii cu ofiţeri superiori din toate armele şi din toate taberele. Carol Popp de Szathmary semnează portretul generalului rus Mihail Dimitrievici Gorceakov, publicat în revista "The Illustrated London News" din 3 octombrie 1855.
A fost premiat în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris din 1855, unde a prezentat albumul care cuprinde imagini din Războiul Crimeii. Pe lângă acest album, Szathmary a oferit câte un exemplar împăraţilor Napoleon al III-lea şi Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtemberg-ului şi marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.
Bun desenator, specialist în tehnica acuarelei, a fost pictorul Curţii Regale din Cotroceni. A fost pictor şi fotograf oficial al regelui Carol I (1866-1914).
În perioada 1860-1870, Carol Popp de Szathmary a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii zece fotografi din Europa. A deschis expoziţii la Bucureşti (1864, 1868). La Viena (1873) a expus, cu ocazia Expoziţiei Universale, costume naţionale şi peisaje româneşti şi a obţinut premiul II. A murit la 3 iunie 1887.
La 28 noiembrie 1956, a fost înfiinţată Asociaţia Artiştilor Fotografi (AAF), prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. Membrii fondatori au fost Aurel Bauch, ing. T. Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler-Weiselberger, Vulpaş Gh., Hananel Ion, Lovinescu Andrei, ing. Comănescu Silviu, dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Şerban, Kauffman Alfred, ing. Mărculescu Herbert, ing. Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, ing. Bubuleac A. şi Cernescu Sever.
AAF a avut sediul, iniţial, în Bucureşti, Piaţa Scânteii nr. 1, Raion Stalin. În 1960, sediul Asociaţiei s-a mutat la parterul Palatului ''Universul'' din strada Brezoianu nr. 24, în care a fost amenajată o bibliotecă şi o Galerie de artă fotografică. Ulterior, sediul s-a mutat pe strada Schitu Măgureanu, unde a fost amenajat un studio de creaţie dotat cu aparate de fotografiat, aparate de mărit, lumini de studio, laboratoare pentru prelucrarea fotografiilor alb-negru şi color şi un punct de vânzare a materialelor fotosensibile (filme, hârtie şi soluţii).
În toată această perioadă, Asociaţia Artiştilor Fotografi a organizat Saloane Internaţionale ale României, majoritatea fiind vernisate la Galeria Dalles din Bucureşti.
AAF a editat, în colaborare cu Institutului Naţional de Informare şi Documentare Ştiinţifică şi Tehnică, buletinul Asociaţiei, intitulat ''Fotografia'' (1966-1989), apoi, în colaborare cu Institutul Central de Documentare Tehnică, a editat caietele selective ''Fotografia'', în care au fost publicate, în principal, articole de tehnică fotografică, iar din 1990, pentru o perioadă foarte scurtă, revista ''Fotografia&Video''. Aceasta a reapărut în 2001, devenind organul de presă oficial al AAF-România. În 2001, AAF era compusă din opt filiale teritoriale: Banat, Bucovina, Bucureşti, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia şi Transilvania, precum şi din 17 fotocluburi afiliate, membri individuali străini şi din diasporă şi 1.500 de membri individuali. În scurt timp, AAF a redus numărul fotocluburilor la 15 şi, ulterior, şi-a încetat, practic, activitatea.
În anul 2007, cinci artişti fotografi cunoscuţi, preşedinţi de fotocluburi, au demarat acţiunea de reconstituire a Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România (AAFR). Asociaţia a încheiat protocoale de parteneriat cu 46 de organizaţii din oraşele: Arad, Bucureşti, Bistriţa, Braşov, Brăila, Botoşani, Cluj Napoca, Câmpina, Craiova, Galaţi, Gheorgheni, Gura Humorului, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Miercurea Ciuc, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgovişte, Târgu Mureş, Timişoara, Valea lui Mihai, respectiv cu organizaţii din ţările limitrofe României: Cernăuţi (Ucraina), Chişinău (R. Moldova), Debrecen şi Szolnok (Ungaria), Novi-Sad (Serbia). În prezent, sediul Asociaţiei este în str. Dr. Turnescu nr. 6 din sectorul 5 al Capitalei. Preşedintele AAFR este Eugen Negrea, conform site-ului aafro.ro.
Cea mai reprezentativă manifestare este Festivalul naţional cu participare internaţională ''Luna Fotografiei din România'', organizat, începând cu anul 2010, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, în parteneriat cu Institutul Cultural Român. Acesta cuprinde o serie de manifestări expoziţionale de excepţie, vernisate atât în Capitală, cât şi în cele mai importante centre fotografice din România, precum şi în Cernăuţi (Ucraina), respectiv Budapesta şi Szeged (Ungaria).
În 12 ianuarie 2011, a avut loc vernisajul primului Salon al Artiştilor Fotografi din Bucureşti, organizat sub patronajul Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România.
De asemenea, începând cu anul 2011, iubitorii de artă fotografică pot participa la Salonul Artiştilor Fotografi din Bucureşti, care deschide, în fiecare an, suita manifestărilor artistice ce au loc în cadrul festivalului ''Luna Fotografiei din România''. Salonul omagiază, la fiecare ediţie, câte un artist fotograf consacrat, care a îmbogăţit patrimoniul artei fotografice româneşti.
În luna mai 2012, a fost lansat oficial Festivalul Fotografiei Europene, ediţia I, organizat de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, Reprezentanţa Comisiei Europene şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România, sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Vernisajul ediţiei din 2016 al Salonului Internaţional de Artă Fotografică al României (SIAF) va avea loc la 12 ianuarie 2016, ora 18.00, la Muzeul Municipiului Bucureşti. Apreciat drept cel mai important eveniment al artei fotografice româneşti, având o tradiţie ce se întinde pe mai bine de o jumătate de secol, Salonul a reunit, la fiecare ediţie, operele celor mai importanţi fotografi din întreaga lume. La actuala ediţie, a XX-a, organizatorii au primit 1.960 de fotografii de la 240 de fotografi din 39 de ţări.
Ca şi în anii precedenţi, pe parcursul anului 2015, AGERPRES a fost prezentă la expoziţii internaţionale de fotografie.
În perioada 15-18 noiembrie 2015, AGERPRES a participat la expoziţia de fotografie ''OANA-Yonhap Press Photo Exhibition 2015'', organizată la sediul agenţiei de presă sud-coreene Yonhap, la Seul. Evenimentul a avut loc cu ocazia celei de-a 39-a reuniuni a Consiliului de conducere a Organizaţiei Agenţiilor de Presă din Asia-Pacific (OANA), fotografiile AGERPRES urmând să fie publicate într-un album alături de cele ale agenţiilor de presă membre OANA şi ale altor agenţii de presă invitate.
De asemenea, la Havana a fost organizată expoziţia de fotografie AGERPRES dedicată marcării a 55 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi Cuba, iar la Washington D.C. a fost organizată expoziţia de fotografie AGERPRES dedicată marcării a 135 de relaţii diplomatice dintre România şi SUA. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, Andreea Onogea, editor: Cristian Anghelache)
Născut la 11 ianuarie 1812, la Satu Mare, Carol Popp de Szathmary a studiat o perioadă la seminarul teologic la Blaj, dar apoi a plecat să studieze pictura la Roma. A imortalizat chipuri şi scene din Războiul Crimeii (1853-1856), devenind primul artist fotograf român şi primul fotoreporter de război din lume. În primăvara lui 1854, s-a deplasat pe malul Dunării, în preajma Olteniţei şi a Silistrei, unde se dădeau lupte, fotografiind bivuacurile, fortificaţiile şi combatanţii.
Adevărat pionier al fotografiei, a realizat o bogată colecţie de chipuri militare. La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clişee pe sticlă şi fotografii cu ofiţeri superiori din toate armele şi din toate taberele. Carol Popp de Szathmary semnează portretul generalului rus Mihail Dimitrievici Gorceakov, publicat în revista "The Illustrated London News" din 3 octombrie 1855.
A fost premiat în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris din 1855, unde a prezentat albumul care cuprinde imagini din Războiul Crimeii. Pe lângă acest album, Szathmary a oferit câte un exemplar împăraţilor Napoleon al III-lea şi Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtemberg-ului şi marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.
Bun desenator, specialist în tehnica acuarelei, a fost pictorul Curţii Regale din Cotroceni. A fost pictor şi fotograf oficial al regelui Carol I (1866-1914).
În perioada 1860-1870, Carol Popp de Szathmary a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii zece fotografi din Europa. A deschis expoziţii la Bucureşti (1864, 1868). La Viena (1873) a expus, cu ocazia Expoziţiei Universale, costume naţionale şi peisaje româneşti şi a obţinut premiul II. A murit la 3 iunie 1887.
La 28 noiembrie 1956, a fost înfiinţată Asociaţia Artiştilor Fotografi (AAF), prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. Membrii fondatori au fost Aurel Bauch, ing. T. Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler-Weiselberger, Vulpaş Gh., Hananel Ion, Lovinescu Andrei, ing. Comănescu Silviu, dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Şerban, Kauffman Alfred, ing. Mărculescu Herbert, ing. Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, ing. Bubuleac A. şi Cernescu Sever.
AAF a avut sediul, iniţial, în Bucureşti, Piaţa Scânteii nr. 1, Raion Stalin. În 1960, sediul Asociaţiei s-a mutat la parterul Palatului ''Universul'' din strada Brezoianu nr. 24, în care a fost amenajată o bibliotecă şi o Galerie de artă fotografică. Ulterior, sediul s-a mutat pe strada Schitu Măgureanu, unde a fost amenajat un studio de creaţie dotat cu aparate de fotografiat, aparate de mărit, lumini de studio, laboratoare pentru prelucrarea fotografiilor alb-negru şi color şi un punct de vânzare a materialelor fotosensibile (filme, hârtie şi soluţii).
În toată această perioadă, Asociaţia Artiştilor Fotografi a organizat Saloane Internaţionale ale României, majoritatea fiind vernisate la Galeria Dalles din Bucureşti.
AAF a editat, în colaborare cu Institutului Naţional de Informare şi Documentare Ştiinţifică şi Tehnică, buletinul Asociaţiei, intitulat ''Fotografia'' (1966-1989), apoi, în colaborare cu Institutul Central de Documentare Tehnică, a editat caietele selective ''Fotografia'', în care au fost publicate, în principal, articole de tehnică fotografică, iar din 1990, pentru o perioadă foarte scurtă, revista ''Fotografia&Video''. Aceasta a reapărut în 2001, devenind organul de presă oficial al AAF-România. În 2001, AAF era compusă din opt filiale teritoriale: Banat, Bucovina, Bucureşti, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia şi Transilvania, precum şi din 17 fotocluburi afiliate, membri individuali străini şi din diasporă şi 1.500 de membri individuali. În scurt timp, AAF a redus numărul fotocluburilor la 15 şi, ulterior, şi-a încetat, practic, activitatea.
În anul 2007, cinci artişti fotografi cunoscuţi, preşedinţi de fotocluburi, au demarat acţiunea de reconstituire a Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România (AAFR). Asociaţia a încheiat protocoale de parteneriat cu 46 de organizaţii din oraşele: Arad, Bucureşti, Bistriţa, Braşov, Brăila, Botoşani, Cluj Napoca, Câmpina, Craiova, Galaţi, Gheorgheni, Gura Humorului, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Miercurea Ciuc, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgovişte, Târgu Mureş, Timişoara, Valea lui Mihai, respectiv cu organizaţii din ţările limitrofe României: Cernăuţi (Ucraina), Chişinău (R. Moldova), Debrecen şi Szolnok (Ungaria), Novi-Sad (Serbia). În prezent, sediul Asociaţiei este în str. Dr. Turnescu nr. 6 din sectorul 5 al Capitalei. Preşedintele AAFR este Eugen Negrea, conform site-ului aafro.ro.
Cea mai reprezentativă manifestare este Festivalul naţional cu participare internaţională ''Luna Fotografiei din România'', organizat, începând cu anul 2010, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, în parteneriat cu Institutul Cultural Român. Acesta cuprinde o serie de manifestări expoziţionale de excepţie, vernisate atât în Capitală, cât şi în cele mai importante centre fotografice din România, precum şi în Cernăuţi (Ucraina), respectiv Budapesta şi Szeged (Ungaria).
În 12 ianuarie 2011, a avut loc vernisajul primului Salon al Artiştilor Fotografi din Bucureşti, organizat sub patronajul Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România.
De asemenea, începând cu anul 2011, iubitorii de artă fotografică pot participa la Salonul Artiştilor Fotografi din Bucureşti, care deschide, în fiecare an, suita manifestărilor artistice ce au loc în cadrul festivalului ''Luna Fotografiei din România''. Salonul omagiază, la fiecare ediţie, câte un artist fotograf consacrat, care a îmbogăţit patrimoniul artei fotografice româneşti.
În luna mai 2012, a fost lansat oficial Festivalul Fotografiei Europene, ediţia I, organizat de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, Reprezentanţa Comisiei Europene şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România, sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Vernisajul ediţiei din 2016 al Salonului Internaţional de Artă Fotografică al României (SIAF) va avea loc la 12 ianuarie 2016, ora 18.00, la Muzeul Municipiului Bucureşti. Apreciat drept cel mai important eveniment al artei fotografice româneşti, având o tradiţie ce se întinde pe mai bine de o jumătate de secol, Salonul a reunit, la fiecare ediţie, operele celor mai importanţi fotografi din întreaga lume. La actuala ediţie, a XX-a, organizatorii au primit 1.960 de fotografii de la 240 de fotografi din 39 de ţări.
Ca şi în anii precedenţi, pe parcursul anului 2015, AGERPRES a fost prezentă la expoziţii internaţionale de fotografie.
În perioada 15-18 noiembrie 2015, AGERPRES a participat la expoziţia de fotografie ''OANA-Yonhap Press Photo Exhibition 2015'', organizată la sediul agenţiei de presă sud-coreene Yonhap, la Seul. Evenimentul a avut loc cu ocazia celei de-a 39-a reuniuni a Consiliului de conducere a Organizaţiei Agenţiilor de Presă din Asia-Pacific (OANA), fotografiile AGERPRES urmând să fie publicate într-un album alături de cele ale agenţiilor de presă membre OANA şi ale altor agenţii de presă invitate.
De asemenea, la Havana a fost organizată expoziţia de fotografie AGERPRES dedicată marcării a 55 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi Cuba, iar la Washington D.C. a fost organizată expoziţia de fotografie AGERPRES dedicată marcării a 135 de relaţii diplomatice dintre România şi SUA. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, Andreea Onogea, editor: Cristian Anghelache)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.