Ziua Artei Fotografice în România

 •  Documentare
1797 afişări

Ziua de 11 ianuarie a fost declarată, prin Hotărârea de Guvern nr. 458/5 mai 2010, Ziua Artei Fotografice în România, 11 ianuarie fiind ziua de naștere a lui Carol Popp de Szathmary (1812-1887), recunoscut ca primul fotograf al României.

ec59e866-7c30-4205-91c2-9ce8bfa3d047

Vernisajul primului Salon al Artiștilor Fotografi din București organizat sub patronajul Asociației Artiștilor Fotografi din România, 2011

Născut la 11 ianuarie 1812, la Satu Mare, Carol Popp de Szathmary a studiat o perioadă la seminarul teologic la Blaj, dar apoi a plecat să studieze pictura la Roma. A imortalizat chipuri și scene din Războiul Crimeii (1853-1856), devenind primul artist fotograf român și primul fotoreporter de război din lume. În primăvara lui 1854, s-a deplasat pe malul Dunării, în preajma Olteniței și a Silistrei, unde se dădeau lupte, fotografiind bivuacurile, fortificațiile și combatanții.

Adevărat pionier al fotografiei, a realizat o bogată colecție de chipuri militare. La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clișee pe sticlă și fotografii cu ofițeri superiori din toate armele și din toate taberele. Carol Popp de Szathmary semnează portretul generalului rus Mihail Dimitrievici Gorceakov, publicat în revista "The Illustrated London News" din 3 octombrie 1855.

A fost premiat în cadrul Expoziției Universale de la Paris din 1855, unde a prezentat albumul care cuprinde imagini din Războiul Crimeii. Pe lângă acest album, Szathmary a oferit câte un exemplar împăraților Napoleon al III-lea și Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtemberg-ului și marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.

Bun desenator, specialist în tehnica acuarelei, a fost pictorul Curții Regale din Cotroceni. A fost pictor și fotograf oficial al regelui Carol I (1866-1914).

În perioada 1860-1870, Carol Popp de Szathmary a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii zece fotografi din Europa. A deschis expoziții la București (1864, 1868). La Viena (1873) a expus, cu ocazia Expoziției Universale, costume naționale și peisaje românești și a obținut premiul II. A murit la 3 iunie 1887.

La 28 noiembrie 1956, a fost înființată Asociația Artiștilor Fotografi (AAF), prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. Membrii fondatori au fost Aurel Bauch, ing. T. Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler-Weiselberger, Vulpaș Gh., Hananel Ion, Lovinescu Andrei, ing. Comănescu Silviu, dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Șerban, Kauffman Alfred, ing. Mărculescu Herbert, ing. Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, ing. Bubuleac A. și Cernescu Sever.

AAF a avut sediul, inițial, în București, Piața Scânteii nr. 1, Raion Stalin. În 1960, sediul Asociației s-a mutat la parterul Palatului ''Universul'' din strada Brezoianu nr. 24, în care a fost amenajată o bibliotecă și o Galerie de artă fotografică. Ulterior, sediul s-a mutat pe strada Schitu Măgureanu, unde a fost amenajat un studio de creație dotat cu aparate de fotografiat, aparate de mărit, lumini de studio, laboratoare pentru prelucrarea fotografiilor alb-negru și color și un punct de vânzare a materialelor fotosensibile (filme, hârtie și soluții).

În toată această perioadă, Asociația Artiștilor Fotografi a organizat Saloane Internaționale ale României, majoritatea fiind vernisate la Galeria Dalles din București.

Vernisajul primului Salon al Artiștilor Fotografi din București organizat sub patronajul Asociației Artiștilor Fotografi din România, 2011

AAF a editat, în colaborare cu Institutului Național de Informare și Documentare Științifică și Tehnică, buletinul Asociației, intitulat ''Fotografia'' (1966-1989), apoi, în colaborare cu Institutul Central de Documentare Tehnică, a editat caietele selective ''Fotografia'', în care au fost publicate, în principal, articole de tehnică fotografică, iar din 1990, pentru o perioadă foarte scurtă, revista ''Fotografia&Video''. Aceasta a reapărut în 2001, devenind organul de presă oficial al AAF-România. În 2001, AAF era compusă din opt filiale teritoriale: Banat, Bucovina, București, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania, precum și din 17 fotocluburi afiliate, membri individuali străini și din diasporă și 1.500 de membri individuali. În scurt timp, AAF a redus numărul fotocluburilor la 15 și, ulterior, și-a încetat, practic, activitatea.

În anul 2007, cinci artiști fotografi cunoscuți, președinți de fotocluburi, au demarat acțiunea de reconstituire a Asociației Artiștilor Fotografi din România (AAFR). Asociația a încheiat protocoale de parteneriat cu 46 de organizații din orașele: Arad, București, Bistrița, Brașov, Brăila, Botoșani, Cluj Napoca, Câmpina, Craiova, Galați, Gheorgheni, Gura Humorului, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Miercurea Ciuc, Iași, Pitești, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgoviște, Târgu Mureș, Timișoara, Valea lui Mihai, respectiv cu organizații din țările limitrofe României: Cernăuți (Ucraina), Chișinău (R. Moldova), Debrecen și Szolnok (Ungaria), Novi-Sad (Serbia). În prezent, sediul Asociației este în str. Dr. Turnescu nr. 6 din sectorul 5 al Capitalei. Președintele AAFR este Eugen Negrea, conform site-ului aafro.ro.

Cea mai reprezentativă manifestare este Festivalul național cu participare internațională ''Luna Fotografiei din România'', organizat, începând cu anul 2010, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, în parteneriat cu Institutul Cultural Român. Acesta cuprinde o serie de manifestări expoziționale de excepție, vernisate atât în Capitală, cât și în cele mai importante centre fotografice din România, precum și în Cernăuți (Ucraina), respectiv Budapesta și Szeged (Ungaria).

În 12 ianuarie 2011, a avut loc vernisajul primului Salon al Artiștilor Fotografi din București, organizat sub patronajul Asociației Artiștilor Fotografi din România.

Vernisajul primului Salon al Artiștilor Fotografi din București organizat sub patronajul Asociației Artiștilor Fotografi din România, 2011
De asemenea, începând cu anul 2011, iubitorii de artă fotografică pot participa la Salonul Artiștilor Fotografi din București, care deschide, în fiecare an, suita manifestărilor artistice ce au loc în cadrul festivalului ''Luna Fotografiei din România''. Salonul omagiază, la fiecare ediție, câte un artist fotograf consacrat, care a îmbogățit patrimoniul artei fotografice românești.

În luna mai 2012, a fost lansat oficial Festivalul Fotografiei Europene, ediția I, organizat de Asociația Artiștilor Fotografi din România, Reprezentanța Comisiei Europene și Biroul de Informare al Parlamentului European în România, sub patronajul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.

Vernisajul ediției din 2016 al Salonului Internațional de Artă Fotografică al României (SIAF) va avea loc la 12 ianuarie 2016, ora 18.00, la Muzeul Municipiului București. Apreciat drept cel mai important eveniment al artei fotografice românești, având o tradiție ce se întinde pe mai bine de o jumătate de secol, Salonul a reunit, la fiecare ediție, operele celor mai importanți fotografi din întreaga lume. La actuala ediție, a XX-a, organizatorii au primit 1.960 de fotografii de la 240 de fotografi din 39 de țări.

Ca și în anii precedenți, pe parcursul anului 2015, AGERPRES a fost prezentă la expoziții internaționale de fotografie.

În perioada 15-18 noiembrie 2015, AGERPRES a participat la expoziția de fotografie ''OANA-Yonhap Press Photo Exhibition 2015'', organizată la sediul agenției de presă sud-coreene Yonhap, la Seul. Evenimentul a avut loc cu ocazia celei de-a 39-a reuniuni a Consiliului de conducere a Organizației Agențiilor de Presă din Asia-Pacific (OANA), fotografiile AGERPRES urmând să fie publicate într-un album alături de cele ale agențiilor de presă membre OANA și ale altor agenții de presă invitate.

De asemenea, la Havana a fost organizată expoziția de fotografie AGERPRES dedicată marcării a 55 de ani de relații diplomatice dintre România și Cuba, iar la Washington D.C. a fost organizată expoziția de fotografie AGERPRES dedicată marcării a 135 de relații diplomatice dintre România și SUA.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, Andreea Onogea, editor: Cristian Anghelache)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres