Matematicianul Grigore C. Moisil s-a născut la 10 ianuarie 1906, la Tulcea. Studiile liceale le-a făcut la Vaslui, între 1916-1918, şi la Bucureşti, între 1918-1923.

Au urmat studiile universitare la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, terminate în 1926, an în care şi-a luat licenţa în matematici. Şi-a susţinut teza de doctorat, cu tema ''Mecanica analitică a sistemelor continue'', în anul 1929, după care şi-a continuat pregătirea la Paris (1930-1931, 1932) şi Roma (1931-1932), după cum se arată în Dicţionarul ''Membrii Academiei Române'', Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003.
.
Din 1939 este profesor la Catedra de Calcul Diferenţial şi Integral la Universitatea din Iaşi, inaugurând primul curs de algebră modernă ţinut la o universitate românească. În 1942 este chemat Universitatea din Bucureşti, unde a predat, până în 1973, la Facultatea de Ştiinţe, ulterior la Facultatea de Matematică - Fizică, precum şi la Facultatea de Filosofie (cursuri de analiză matematică şi logică matematică, algebră, fundamentele matematice de logica proporţiilor).

A organizat, în 1962, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti, fiind numit director onorific, iar în perioada 1949-1973 a fost şef de sector pentru algebră aplicată la Institutul de Matematică al Academiei Române.

Între anii 1946-1949, Grigore Moisil a fost Ambasador al României în Turcia.

Este fondator al şcolii de algebra logicii şi teoria algebrică a mecanismelor automate, având, totodată, o activitate de pionierat în aplicarea analizei funcţionale în mecanică şi în geometria diferenţială, precum şi în domeniul lingvisticii matematice, ocupându-se cu traducerea automată prin calculator, de modele logice ale limbii ş.a. Este autorul unor lucrări esenţiale în algebră, analiza matematică, teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale, fizica matematică, teoria algebrică a mecanismelor automate, geometria diferenţială, teoria probabilităţilor, lingvistica matematică, mecanica mediilor continue ş.a. Grigore Moisil a construit un model algebric al logicilor lukasiewicziene tri- şi tetravalente, numite astăzi ''Algebrele Lukasiewicz-Moisil''.

Dintre lucrările sale amintim: ''Fundamentele matematicii'' (1949), ''Teoria algebrică a mecanismelor automate'' (1959), ''Circuite cu tranzitori'' (două volume, 1961-1962), ''Funcţionarea reală a schemelor cu contacte şi relee'' (1965), ''Încercări vechi şi noi de logică neclasică'' (1965), ''Elemente de logică matematică şi teoria mulţimilor'' (1968), ''Lecţii despre logica raţionamentului nuanţat" (apărută postum, în 1975).

Grigore Moisil a fost membru al Academiei de Ştiinţe din Bologna, al Academiei de Ştiinţe din Messina, al Academiei de Ştiinţe din Varşovia, al Societăţii Regale de Ştiinţe din Liege, al Institutului Internaţional de Filosofie din Paris, al Societăţii Matematice Franceze, al Asociaţiei de Logică Simbolică din Oslo, vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale de Istorie şi Filosofia Ştiinţelor.

La 2 noiembrie 1948 devine membru titular activ al Academiei Române. Distins, în 1964, cu titlul de ''Om de Ştiinţă Emerit'' şi laureat, în acelaşi an, al Premiului de Stat, matematicianul Grigore Moisil a primit, de asemenea, titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe din Bratislava şi Ordinul bulgar ''Sf. Metodiu şi Chiril'' .

A murit la 21 mai 1973, la Ottawa, în Canada.

În 2006, când s-au împlinit 100 de ani de la naşterea sa, au avut loc mai multe manifestări omagiale. Astfel, Secţia de Ştiinţe Matematice a Academiei Române l-a omagiat, la 24 februarie, pe marele matematician, la manifestare fiind prezenţi şi foşti discipoli ai acestuia. Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci a organizat, la 25 octombrie, colocviul intitulat ''Grigore Moisil - 100 de ani de la naştere'', iar Clubul UNESCO România a organizat o manifestare omagială la 6 noiembrie. AGERPRES (Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Elena Bălan; editor: Cerasela Bădiţă)