În fiecare an, la data de 4 ianuarie este marcată Ziua internaţională Braille. În acest fel, este aniversată ziua de naştere a francezului Louis Braille, inventatorul alfabetului cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere, folosit şi astăzi de nevăzători.

Louis Braille, născut la Coupvray, în 1809, şi-a pierdut vederea la vârsta de trei ani, în urma unui accident. Remarcându-se prin rezultate foarte bune la învăţătură, în ciuda handicapului său, a primit o bursă de la un nobil local, ajungând astfel la Şcoala pentru nevăzători din Paris a lui Valentin Hauy.

Valentin Hauy a fost primul care a folosit metoda ştanţării hârtiei ca modalitate de a citi folosită de nevăzători. Metoda lui se baza pe reproducerea în relief a literelor obişnuite. Era o metodă greoaie şi nu permitea scrierea de mână.

La Paris, a aflat despre căpitanul de artilerie Barbier de la Serre, care, pentru trimiterea de mesaje secrete, folosea un sistem pe care-l numea ''scriere pe timp de noapte''. Sistemul consta în puncte imprimate pe carton. Deşi părea complicat, Louis Braille l-a preluat şi a început să exerseze. Aşa a apărut alfabetul cu puncte în relief, folosit şi în prezent de nevăzători. Alfabetul Braille foloseşte 6 puncte pentru 63 de semne (litere, sunete, semne, cifre, note muzicale). În 1847, a fost pus la punct tiparul Braille, cu ajutorul căruia puteau fi tipărite cărţi pentru nevăzători. Louis Braille a murit la 6 ianuarie 1852, la Paris. În 1878, cu ocazia unui congres internaţional organizat la Paris, alfabetul Braille a fost adoptat oficial ca metodă de învăţare a cititului pentru copiii nevăzători.

Pentru meritele sale, Louis Braille a primit din partea guvernului francez Ordinul Legiunii de Onoare.

În ultimii ani, alfabetul Braille a început să folosit în cadrul celor mai recente tehnologii, precum elemente de software şi hardware. Astfel, programul Duxbury DBT este conceput pentru a traduce un text imprimat în limbaj Braille şi invers, având disponibile peste 100 de limbi. Pe de altă parte, monitorul standard poate fi înlocuit, de către un nevăzător, de un aşa-numit ''terminal braille'', care poate transforma textul din forma electronic în limbaj Braille.

Conform site-ului Asociaţiei Nevăzătorilor din România, http://anvr.ro/, prima revistă pentru nevăzători apărută în România s-a numit Vatra Luminoasă. A fost tipărită, în scriere obişnuită, între 1908 şi 1909, sub conducerea jurnalistului Virgil Dărescu. Însă prima publicaţie în limbaj Braille din ţara noastră, intitulată simplu Revista braille, datează din 1926. Tipărită la Paris, a fost expediată în România până în anul 1933, când şi-a încetat existenţa.

La 4 aprilie 1954, a ieşit de sub tipar o nouă publicaţie destinată preponderent persoanelor cu vedere deficitară. S-a numit Viaţa Nouă, inspirată fiind de revista sovietică Novaia Jinsi. În 1990, numele i-a fost schimbat în Litera noastră.

Cei peste 40.000 de nevăzători cu handicap grav din România beneficiază de cărţi în alfabet punctiform apărute la Tipografia Braille, singura de acest fel din ţară. În ultimii ani, pe lângă imprimarea manuală, pe ambele feţe ale hârtiei, tipografia poate produce cărţi şi prin tipărire computerizată. AGERPRES/ (Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiţă)