La 13 decembrie se sărbătoreşte Ziua tipografilor.

La 13/26 decembrie 1918 a avut loc la Bucureşti o mare manifestaţie a tipografilor din Capitală, care au demonstrat paşnic pentru revendicările lor social-economice, precum şi pentru ceea ce numim astăzi "libertatea presei".

În acea zi, cei aproape 600 de muncitori tipografi din Capitală au încetat lucrul, îndreptându-se spre Ministerul Industriei şi Comerţului, alături de reprezentanţii desemnaţi de ei să le revendice drepturile. Cu aceştia s-au solidarizat şi muncitori de la alte fabrici din Bucureşti. Manifestaţia urma să aibă loc în faţa Teatrului Naţional. Ajunşi în Piaţa Teatrului, manifestanţii au fost întâmpinaţi cu focuri de armă de forţele de ordine, după ce, în prealabil, şeful garnizoanei Bucureşti, Nicolae Mărgineanu, telefonase prim-ministrului Ion I.C. Brătianu, cerându-i autorizaţia de a interveni împotriva demonstranţilor.

Manifestaţia s-a soldat cu victime, morţi şi răniţi, sute de manifestanţi fiind arestaţi şi schingiuiţi.

Personalităţi de seamă ale vieţii culturale, artistice şi politice (Ion Slavici, Nicolae Tonitza, Gala Galaction) au condamnat cu asprime actul represiv al guvernului.

Eforturile celor care şi-au cerut drepturile nu au rămas fără rezultat. Breasla tipografilor a fost prima din România care a reuşit să încheie un contract colectiv unitar, la nivel de ramură, pe o durată de un an şi jumătate, la data de 22 decembrie 1921. Prin contractul colectiv erau reglementate condiţiile de muncă, timpul de lucru, concediile, zilele de sărbătoare plătite de patroni, plata orelor suplimentare, numărul ucenicilor, dreptul de a alege delegaţi (bărbaţi de încredere), care să vegheze la îndeplinirea contractului colectiv. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, editor: Cristian Anghelache)