Data de 14 noiembrie 2015 reprezintă Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat. A fost marcată pentru prima oară la 14 noiembrie 1991, din iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale a Diabetului. A devenit zi oficială a Naţiunilor Unite în 2007 prin adoptarea Rezoluţiei 61/225 la 20 decembrie 2006.
Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, diabetul este numele dat mai multor boli metabolice şi endocrine caracterizate prin eliminare abundentă de urină, prin senzaţie continuă de sete, prin prezenţa glucozei în urină etc. Se mai numeşte şi ''boală de zahăr''.
Cele două tipuri de diabet zaharat sunt tipul 1, caracterizat de lipsa totală a insulinei din organism şi tipul 2, caracterizat prin prezenţa unei cantităţi mai mari de insulină decât la omul normal, dar pe care organismul nu o poate folosi din diverse motive sau printr-o cantitate mai mică faţă de normal, fără însă a lipsi cu desăvârşire. O dietă sănătoasă, activitatea fizică regulată, menţinerea unei greutăţi corporale normale şi evitarea consumului de tutun pot preveni sau întârzia instalarea diabetului de tip 2.
La rândul său, insulina este un hormon secretat de pancreas, care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor şi mineralelor din organism.
În România, există o îndelungată tradiţie dedicată cercetării şi tratării acestei boli. În 1921, profesorul Nicolae Paulescu a descoperit insulina. Savantul român a demonstrat eficienţa acestei substanţe în reducerea hiperglicemiei şi a folosit insulina în tratarea diabetului. Descoperirea sa, injecţia cu insulină, a salvat milioane de vieţi.
Conform site-ului Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, http://www.societate-diabet.ro/, în 1934 au fost înfiinţate, la Spitalul Colţea, două saloane de diabet în clinica profesorului Ioan Nanu Muscel. În anul 1939, profesorul Ioan Pavel a iniţiat ''Registrul de Diabet'', pentru ca în 1942 să se înfiinţeze la Spitalul Colţea Centrul Antidiabetic, al treilea din Europa. Doi ani mai târziu, Ioan Pavel a publicat monografia ''Le Diabete'', prima de acest gen din ţară şi printre puţinele publicate în lume. Pentru această lucrare a fost distins, în 1946, cu premiul Academiei de Ştiinţă de la Paris.
În 1949, profesorul Pavel creează o clinică de nutriţie şi dietetică ce se transformă, ulterior, în clinica de diabet. Centrul antidiabetic se mută de la Spitalul Colţea, la Spitalul Cantacuzino.
Societatea Română de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice a fost fondată în 1957. Anul 1967 înseamnă înfiinţarea specialităţii de diabet, nutriţie şi boli metabolice în România, care, în 1970, se regăseşte ca specialitate independentă în nomenclatorul de specialităţi al MS. Prima serie de specialişti îşi începe activitatea în 1976.
În anul 2001, a luat fiinţă Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. Atât Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, cât şi Federaţia amintită sunt membre ale Federaţiei Internaţionale de Diabet, prima din 2009, iar a doua din 2001.
Conform http://www.idf.org/, site-ul oficial al Federaţiei Internaţionale de Diabet, în anul 2014, 387 de milioane de oameni din lume au fost diagnosticaţi cu diabet. Dintre aceştia, 52 de milioane trăiesc în Uniunea Europeană, număr ce se estimează că va creşte, până în anul 2035, la 69 de milioane.
Situaţia actuală a diabeticilor din România a fost dezbătută în cadrul celei de a 41-a ediţii a Congresului Naţional al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, desfăşurat între 20 şi 23 mai 2015, la Sibiu. Conform studiilor prezentate cu acel prilej, 11,6% din populaţia ţării este afectată de diabet. O categorie cu risc mare este cea a persoanelor cu probleme de greutate. Astfel, prof. univ. dr. Maria Moţa, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice a arătat că 31,4% dintre adulţii cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani au obezitate. Dintre aceştia, 21,5% prezintă obezitate de gradul I, 7,2% au obezitate de gradul II şi 2,7% suferă de obezitate morbidă.
La 24 septembrie 2015, pacienţii români cu diabet au primit o veste bună, aceea că noul tip de insulină bazală de ultimă generaţie Toujeo, indicată pentru tratamentul adulţilor cu diabet zaharat de tip 1 şi 2, va fi compensată gratuit integral în România. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor:)
Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, diabetul este numele dat mai multor boli metabolice şi endocrine caracterizate prin eliminare abundentă de urină, prin senzaţie continuă de sete, prin prezenţa glucozei în urină etc. Se mai numeşte şi ''boală de zahăr''.
Cele două tipuri de diabet zaharat sunt tipul 1, caracterizat de lipsa totală a insulinei din organism şi tipul 2, caracterizat prin prezenţa unei cantităţi mai mari de insulină decât la omul normal, dar pe care organismul nu o poate folosi din diverse motive sau printr-o cantitate mai mică faţă de normal, fără însă a lipsi cu desăvârşire. O dietă sănătoasă, activitatea fizică regulată, menţinerea unei greutăţi corporale normale şi evitarea consumului de tutun pot preveni sau întârzia instalarea diabetului de tip 2.
La rândul său, insulina este un hormon secretat de pancreas, care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor şi mineralelor din organism.
În România, există o îndelungată tradiţie dedicată cercetării şi tratării acestei boli. În 1921, profesorul Nicolae Paulescu a descoperit insulina. Savantul român a demonstrat eficienţa acestei substanţe în reducerea hiperglicemiei şi a folosit insulina în tratarea diabetului. Descoperirea sa, injecţia cu insulină, a salvat milioane de vieţi.
Conform site-ului Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, http://www.societate-diabet.ro/, în 1934 au fost înfiinţate, la Spitalul Colţea, două saloane de diabet în clinica profesorului Ioan Nanu Muscel. În anul 1939, profesorul Ioan Pavel a iniţiat ''Registrul de Diabet'', pentru ca în 1942 să se înfiinţeze la Spitalul Colţea Centrul Antidiabetic, al treilea din Europa. Doi ani mai târziu, Ioan Pavel a publicat monografia ''Le Diabete'', prima de acest gen din ţară şi printre puţinele publicate în lume. Pentru această lucrare a fost distins, în 1946, cu premiul Academiei de Ştiinţă de la Paris.
În 1949, profesorul Pavel creează o clinică de nutriţie şi dietetică ce se transformă, ulterior, în clinica de diabet. Centrul antidiabetic se mută de la Spitalul Colţea, la Spitalul Cantacuzino.
Societatea Română de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice a fost fondată în 1957. Anul 1967 înseamnă înfiinţarea specialităţii de diabet, nutriţie şi boli metabolice în România, care, în 1970, se regăseşte ca specialitate independentă în nomenclatorul de specialităţi al MS. Prima serie de specialişti îşi începe activitatea în 1976.
În anul 2001, a luat fiinţă Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. Atât Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, cât şi Federaţia amintită sunt membre ale Federaţiei Internaţionale de Diabet, prima din 2009, iar a doua din 2001.
Conform http://www.idf.org/, site-ul oficial al Federaţiei Internaţionale de Diabet, în anul 2014, 387 de milioane de oameni din lume au fost diagnosticaţi cu diabet. Dintre aceştia, 52 de milioane trăiesc în Uniunea Europeană, număr ce se estimează că va creşte, până în anul 2035, la 69 de milioane.
Situaţia actuală a diabeticilor din România a fost dezbătută în cadrul celei de a 41-a ediţii a Congresului Naţional al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, desfăşurat între 20 şi 23 mai 2015, la Sibiu. Conform studiilor prezentate cu acel prilej, 11,6% din populaţia ţării este afectată de diabet. O categorie cu risc mare este cea a persoanelor cu probleme de greutate. Astfel, prof. univ. dr. Maria Moţa, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice a arătat că 31,4% dintre adulţii cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani au obezitate. Dintre aceştia, 21,5% prezintă obezitate de gradul I, 7,2% au obezitate de gradul II şi 2,7% suferă de obezitate morbidă.
La 24 septembrie 2015, pacienţii români cu diabet au primit o veste bună, aceea că noul tip de insulină bazală de ultimă generaţie Toujeo, indicată pentru tratamentul adulţilor cu diabet zaharat de tip 1 şi 2, va fi compensată gratuit integral în România. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor:)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.