Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului este celebrată în fiecare an la 9 noiembrie.

După ce naziştii au ajuns la putere în Germania, în 1933, evreii au fost supuşi unui tratament din ce în ce mai discriminatoriu, însoţit de acte de violenţă. La 9 noiembrie 1938, a început un pogrom împotriva evreilor pe tot cuprinsul Germaniei, ziua intrând în istorie sub denumirea de "Kristallnacht'' ("Noaptea de cristal"). Început la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenţie rapidă ale lui Adolf Hitler. În toată Germania au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreieşti, cioburile de cristal fiind împrăştiate pe străzi. Mulţi evrei au fost agresaţi fizic, alţii ucişi, iar peste 30.000 au fost arestaţi şi trimişi în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz. Violenţele au durat 24 de ore, iar ''Noaptea de cristal'' a rămas în istorie ca începutul simbolic al Holocaustului. Peste 7.000 de magazine au fost distruse şi 200 de sinagogi au fost arse în Germania şi Austria de către bande de nazişti. Până în septembrie 1939, peste 200.000 de evrei au părăsit Germania, proprietăţile lor fiind confiscate de guvernul nazist.

În fiecare an, la această dată, reţeaua europeană UNITED, care luptă împotriva naţionalismului, rasismului, fascismului şi susţine migranţii şi refugiaţii, organizează o campanie la nivelul Europei pentru comemorarea trecutului şi pentru a protesta faţă de formele contemporane de fascism şi antisemitism, conform www.unitedagainstracism.org. Astfel, mai multe organizaţii pot participa la organizarea de concerte sau conferinţe, la trimiterea de scrisori de protest către strategii politici sau la găsirea unor modalităţi de exprimare a opiniilor cetăţenilor.

Campania de anul acesta are tema ''Didn't We Say Never Again?'' - ''Nu am spus (că nu se va mai întâmpla) niciodată?''. Delictele şi actele de violenţă motivate de ură sunt în creştere în întreaga Europă. Conform paginii dedicate programului, dayagainstfascism.eu, extremiştii de dreapta incendiază centrele de azil. Refugiaţii care reuşesc să supravieţuiască călătoriei periculoase către Europa sunt forţaţi să traverseze pe jos continentul, fiindu-le refuzată asistenţa din partea unor state membre UE. Partidele populiste de extremă dreapta înregistrează progrese în alegerile europene, naţionale şi locale, iar retorica anti-imigraţie domină mass-media, deşi după 1945 populaţia Europei a fost unită de un singur mesaj: ''Niciodată!''.

În Germania şi în ţările europene, care s-au aflat sub ocupaţie nazistă, rămăşiţele multor lagăre de concentrare şi centre de execuţie au fost transformate în muzee şi monumente. Chiar şi în ţările care nu au fost implicate în Holocaust, guvernele şi organizaţiile supravieţuitorilor au ridicat, de asemenea, monumente şi muzee. Printre aceste organizaţii se numără Yad Yashem, Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor şi Eroilor Holocaustului, care a fost înfiinţată în 1953 la Ierusalim, printr-un act al Parlamentului israelian pentru comemorarea evreilor ucişi de nazişti.

La 10 octombrie 2005, a fost inaugurat, la Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ''Elie Wiesel''. Principalul obiect de activitate al institutului îl constituie cercetarea şi analizarea fenomenului Holocaustului, prin identificarea şi conservarea documentelor, publicaţiilor, din ţară şi din străinătate, privind Holocaustul şi constituirea unui depozit pentru păstrarea acestora, ca mărturii ale memoriei istorice a secolului al XX-lea. La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat în capitală Memorialul Victimelor Holocaustului în România, un ansamblu aflat la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Voda, Ion Brezoianu şi Lipscani din Capitală. Ansamblul cuprinde o incintă memorială, doua instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşşti, precum şi cinci sculpturi amplasate în jurul incintei centrale. AGERPRES/ (Documentare - Roxana Mihordescu, editor: Horia Plugaru)