Ziua Holocaustului în România a fost marcată pentru prima oară în anul 2004, la 9 octombrie, fiind instituită printr-o hotărâre de guvern (HG nr. 672/5 mai 2004), la propunerea Comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel şi a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

La data de 9 octombrie 1941, a început deportarea forţată a populaţiei evreieşti din Basarabia şi Bucovina, în Transnistria.

Cu prilejul Zilei Holocaustului în România, se menţionează în HG, ''vor fi organizate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică''. Autorităţile administraţiei publice "vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment".

În 2009, la 8 octombrie, a fost inaugurat Memorialul Holocaustului din România, un ansamblu sculptural realizat de artistul Peter Jacobi, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, dar şi a numeroşi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti.

Pe o suprafaţă de 2.894 mp din domeniul public al Capitalei, au fost ridicate cinci construcţii: un Memorial, Steaua lui David, Via Dolorosa, Roata Ţiganilor şi Coloana. Iniţiativa realizării monumentului a aparţinut Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului din România şi a consultărilor cu reprezentanţi ai Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, ai Comisiei Wiesel şi ai supravieţuitorilor Holocaustului. Monumentul a costat 17 milioane lei, bani plătiţi de Ministerul Culturii.

La ceremonie, al cărei amfitrion a fost actriţa Maia Morgenstern, au vorbit marele rabin Menachen Hacohen, primul rabin Shlomo Sorin Rosen, precum şi preşedintele Traian Băsescu. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Marina Bădulescu)