În fiecare an, la 1 octombrie, se celebrează Ziua mondială a vegetarienilor de către toţi cei care sunt adepţii unei diete vegetariene. Această zi marchează de fapt începutul unei luni (luna octombrie) în care este recomandată o alimentaţie din care să fie exclusă carnea.

Ziua mondială a vegetarienilor este celebrată din 1977, la iniţiativa Societăţii Vegetarienilor din America de Nord (North American Vegetarian Society - NAVS), o organizaţie non-profit, fondată în 1974. Din 1975, NAVS a organizat şi sponsorizat anual conferinţe educaţionale (inclusiv trei evenimente mondiale.) În iulie 2015 a avut loc cea de-a 41-a conferinţă anuală.

Această zi a fost adoptată ca zi internaţională în 1978, de către Uniunea Internaţională a Vegetarienilor (UIV), cu scopul de a promova posibilitatea susţinerii vieţii prin vegetarianism şi de a-şi exprima compasiunea faţă de animale. UIV este o reţea globală tot mai mare care cuprinde organizaţii independente, fondată în 1908, la Dresda, în Germania, şi care promovează vegetarianismul la nivel mondial.

Pentru a atrage cât mai multe persoane spre o astfel de dietă sunt organizate o serie de evenimente menite să aducă în atenţia opiniei publice legătura dintre dieta vegetariană şi mediul înconjurător, beneficiile pentru sănătatea noastră, pentru sănătatea animalelor, precum şi conştientizarea problemelor ecologice şi a eforturilor depuse pentru eradicarea foametei la nivel mondial. Pentru a mării numărul participanţilor la acest eveniment, pe site-ul dedicat zilei www.worldvegetarianday.org, NAVS a lansat un concurs în urma căruia câştigătorii se vor bucura de premii între 1.000 şi 250 de dolari.

Dietele vegetariene pregătite corespunzător pot satisface valorile nutriţionale pentru toate stagiile vieţii, iar studiile pe scară largă arată că vegetarianismul reduce considerabil riscul de cancer, de atac de cord, dar şi de alte boli. O alimentaţie predominat sau exclusiv vegetală câştigă tot mai mult teren în ultimii ani. Instituţii specializate consideră acest regim alimentar ca fiind sănătos şi viabil. Motivele pentru care tot mai mulţi dintre noi decid să adopte o astfel de dietă sunt numeroase, de la motive de natură religioasă la convingeri că reprezintă un stil de viţă sănătos sau la cele bazate pe compasiune faţă de animale.

Vegetarianismul reprezintă o practică ce exclude consumul produselor de origine animală în totalitate. Exista însă şi alte variante de dietă, care nu exclud ouăle sau alte produse obţinute de la animale, precum lactatele sau mierea. Semi-vegetarianismul se constituie dintr-o dietă bazată pe mâncărurile vegetariene, dar poate include peşte, lactate sau ouă.

La nivel european, în 1988, a fost fondată European Vegetarian Union (EVU) ai cărui membri includ în prezent 39 organizaţii vegetariene şi vegane naţionale din 25 de ţări europene, care reprezintă, în medie, 30 de milioane de vegetarieni şi vegani toată Europa. AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)