Cea mai puţin pacifistă ţară din lume este, potrivit Indexului Global al Păcii pe anul 2015, Siria. Indexul Global al Păcii măsoară gradul de securitate al cetăţenilor, extinderea conflictului, precum şi gradul de militarizare al statelor.

Potrivit Indexului Global al Păcii, Siria este cea mai violentă ţară din lume în 2015, cu un scor de 3,645. Şi în 2014 recordul la această categorie a fost deţinut tot de Siria, care înregistra atunci un scor de 3,584. Siria este urmată la capitolul cele mai puţin paşnice ţări din lume de Irak (3,444) şi Afganistan (3,427). Ţările care au cunoscut cea mai mare creştere a gradului de violenţă, în 2015, sunt Libia şi Ucraina.

Islanda (1,148), Danemarca (1,150) şi Austria (1,198) sunt, în ordine, cotate ca fiind cele mai paşnice ţări din 2015.

România este una dintre ţările cele mai paşnice, în 2015, cu un scor de 1,542, ocupând poziţia a 26-a din 162 de state.

Indexul Global al Păcii este cuprins între valorile 1 şi 5, unde 1 reprezintă pacea, iar 5 conflictul.

Indicele Global al Păcii este realizat anual de Institutul pentru Economie şi Pace (IEP) pentru 162 de ţări şi este măsurat în 2015 cu ajutorul a 23 de indicatori, menţionează visionofhumanity.org.

Premisa ar fi aceea că rata ridicată a crimelor, incidenţa mare a actelor teroriste şi a demonstraţiilor violente, relaţiile nearmonioase cu ţările vecine, o scenă politică internă instabilă şi un mare procent al populaţiei refugiate ar fi indicatorii pentru ca o ţară să fie considerată violentă.

Pentru a măsura gradul de pace sau de violenţă, sunt măsuraţi următorii indicatori, în funcţie de care se atribuie scorul de ţară: numărul de conflicte interne şi externe; numărul de morţi proveniţi din conflicte organizate externe; numărul de morţi proveniţi din conflicte organizate interne; gradul de conflict organizat intern; relaţiile cu ţările vecine; nivelul percepţiei crimei organizate din societate; procentul de refugiaţi şi migranţi din populaţia totală a statului; instabilitatea politică; activitatea teroristă; nivelul terorii politice; numărul crimelor la 100.000 de locuitori; nivelul crimelor violente; probabilitatea violenţelor interne; numărul de persoane închise la 100.000 de locuitori; numărul de ofiţeri de securitate şi poliţie de la nivel intern; cheltuielile militare ca procent din PIB; numărul personalului din serviciile armate; volumul transferurilor de arme convenţionale majore (importuri) la 100.000 de locuitori; volumul transferurilor de arme convenţionale majore (exporturi) la 100.000 de locuitori; contribuţia financiară la misiunile de menţinere a păcii ale ONU; capacitatea armelor grele şi nucleare; reducerea accesului la arme mici şi arme uşoare. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu)