Armata de teracotă este apreciată de specialişti drept cea de-a opta minune a lumii. Aceasta a fost descoperită, din întâmplare, în 1974, când sătenii au scos la iveală nişte cioburi de ceramică aflate în zona mausoleului primului împărat al dinastiei Qin. Văzându-le, un arheolog şi-a dat seama de valoarea lor, şi a raportat departamentului cultural al regiunii. Anunţul privind extraordinara descoperire a fost făcut un an mai târziu, la 11 iulie 1975.

Imensul mausoleu al primului împărat al dinastiei Qin este situat în partea vestică a Chinei şi ocupă o suprafaţă de 56,25 kmp în munţii Lishan din suburbia oraşului Xi'an, capitala provinciei Shanxi. Baza mausoleului are o formă pătrată, cu o lungime sud-nord de 350 m, o lăţime est-vest de 345 m şi o înălţime de 76 de m, potrivit http://romanian.cri.cn.

Arheologii chinezi au descoperit că în jurul mormântului principal se găsesc peste alte 500 de gropi sau morminte funerare. Printre acestea există unul cu care de război şi cai din bronz, înfăţişând aspecte din deplasările împăratului, şi gropi cu soldaţi din teracotă, reprezentând puternica armată cu un efectiv de un milion de soldaţi, de care dispunea primul împărat al dinastiei Qin. Armata de teracotă descoperită cuprinde 8.000 de războinici din argilă plus 700 de cai, toţi în mărime naturală. Figurile din argilă arsă au o înălţime de circa 1,80 m, cu o expresie autentică, reflectând nivelul artei sculpturii din acea perioadă.

Mausoleul primului împărat al dinastiei Qin este unul dintre mormintele imperiale de cea mai mare amploare, cu structura cea mai complicată şi conţinutul cel mai bogat din lume.

Împăratul Qin Shi Huang (259-210 î. Hr.) a fost primul împărat al societăţii feudale din China. El a realizat pentru prima dată în istoria Chinei unificarea ţării, a adoptat o serie de măsuri menite să promoveze dezvoltarea societăţii, economiei şi culturii, a impus o monedă unică şi a realizat o uniformizare a limbii scrise şi unităţilor de măsură lungime, greutate şi volum. El a construit marele Zid Chinezesc pentru apărarea de invaziile triburilor nomade dinspre nord.

Pe de altă parte, primul împărat al dinastiei Qin a luat măsuri extrem de dure, de la aruncarea în foc a scrierilor care nu corespundeau voinţei sale până la îngroparea intelectualilor cu vederi diferite faţă de cele ale sale, cu scopul de a menţine dominaţia dinastiei Qin.

Construcţia ansamblului mortuar a început la puţin timp după încoronarea sa şi reunificarea ţării. 700.000 de lucrători au participat timp de aproape 40 de ani la lucrările de construcţie a acestui obiectiv, care nu se terminaseră nici la moartea împăratului.

În cei 40 de ani de excavări au fost descoperite peste 50.000 de relicve istorice importante, printre care cai şi căruţe din bronz, cu unele piese ornamentale din aur şi argint. În 1987, mausoleul Qin Shi Huang şi armata sa din teracotă au fost declarate de UNESCO patrimoniu cultural universal, după cum menţionează site-ul amintit.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu au ajuns să exploreze piesa cea mai importantă a acestui mausoleu, respectiv mormântul împăratului Qin Shi Huang. Decizia de a explora mormântul primului împărat al Chinei este de competenţa autorităţilor chineze, decizie care va fi influenţată de ritmul progresului tehnologic, de mijloacele de investigare al vechilor relicve istorice.

O expoziţie-eveniment intitulată ''Comorile Chinei'' a fost organizată la Bucureşti, în perioada 30 aprilie - 1 august 2013, în contextul bunelor relaţii diplomatice şi culturale existente între România şi China. Expoziţia a avut ca organizatori Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) şi Centrul Naţional de Schimb de Patrimoniu Cultural din Republica Populară Chineză.

România a fost prima ţară din Europa Centrală şi de Est în care a fost organizată expoziţia "Comorile Chinei", în care au fost prezentate seturi de artefacte de o valoare excepţională provenind din 11 muzee şi instituţii culturale din China, respectiv vase neolitice, cu o vechime de câteva mii de ani, vase din bronz, celebre în lume pentru calitatea şi valoarea lor, bunuri culturale legate de istoria Drumului Mătăsii şi artefacte referitoare la istoria modernă a Chinei.

Dintre obiectele prezentate în România au făcut parte faimoşii soldaţi din Armata de teracotă, parte a inventarului funerar al împăratului Qin Shi Huang, piese aparţinând celebrului sit arheologic de la Xi'an, dar şi porţelanuri aparţinând Familiei Imperiale Chineze. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)