Inteligent, ager, loial, încrezător şi puternic atât în comportament, cât şi în înfăţişare, acestea sunt calităţile care definesc personalitatea ciobănescului german. Deosebit de curajos, ferm, rezistent, el are un foarte bun simţ olfactiv, fiind întotdeauna gata pentru o nouă acţiune.

Ciobănescul german, cunoscut şi sub denumirea de câine-lup, este una dintre cele mai răspândite rase în lume. Rasă veche de mii de ani, are un lung şir de strămoşi începând cu ciobănescul persian. Abia la sfârşitul secolului al XIX-lea, rasa a fost adusă la forma actuală de către căpitanul de cavalerie Max von Stephanitz. În Germania, îşi are sediul organizaţia internaţională WUSV cu peste jumătate de milion de membri din peste 70 de ţări, care se ocupă cu problemele acestei rase, ciobănescul german fiind singura rasă pentru care există o asemenea organizaţie, potrivit www.infocaini.ro.

Este un câine de talie medie, cu osatura puternică. Are un corp atletic şi armonios, puţin alungit şi cu linia spatelui uşor lăsată spre coadă când este văzut din profil. Are gâtul lung, puternic şi musculos. Capul este proporţionat, conic spre nas, fruntea foarte puţin bombată, botul este proporţional cu craniul, nasul este negru. Ochii, de culoare închisă, sunt mijlocii, migdalaţi, puţin oblici şi neproeminenţi. Urechile sunt ascuţite şi cu pavilioanele orientate spre înainte. Coada este stufoasă, cu păr des, lungă, în formă de sabie puţin arcuită, fiind purtată în jos, niciodată pe spate. Părul este des, aspru, drept şi lipit de corp. Culorile specifice sunt negru cu pete roşcat - maronii, maro, galbene, până la gri deschis. Masculii au înălţimea între 60-65 cm şi greutatea între 30-40 kg, iar femele au înălţimea între 55-60 cm şi greutatea între 22-32 kg.

Poate fi un animal de casă încântător, dar va fi nefericit dacă nu va avea parte de exerciţiu fizic zilnic şi dacă nu i se va desemna o anumită sarcină. E foarte important ca un câine lup să fie socializat de mic, pentru a nu deveni agresiv. Adoră compania oamenilor şi a altor animale. Se înţelege bine cu copiii, fiind un excelent companion. Aceşti câini nu suportă să fie lăsaţi singuri pentru intervale mari de timp, de aceea este esenţial să interacţioneze în permanentă cu familiile lor. E bine ca ei să cunoască oameni şi locuri noi, să se confrunte cu diverse situaţii, ca să se adapteze şi să înveţe să reacţioneze corect. Bine educaţi, vor dezvolta puternice sentimente de loialitate şi de supunere necondiţionată.

Când alegem un ciobănesc german, trebuie să ne gândim că am ales să fim profesionişti în dresaj şi nu trebuie să ne mulţumim cu un simplu câine de companie. Se poate dresa uşor, începând de la o vârstă fragedă, cu fermitate şi autoritate din partea stăpânului, dar nu cu bătaie. Are o energie debordantă şi porniri naturale de protecţie şi supunere, impresionând prin firea echilibrată, puterea de muncă şi inteligenţa ascuţită. Îşi va iubi foarte mult stăpânul, de care va fi ataşat puternic toată viaţa lui, îl va însoţi oriunde şi va fi foarte atent la ce se întâmplă în jur. Este un câine care se adaptează repede la orice situaţii şi ia decizii bune în împrejurările dificile.

Are calităţi care îl recomandă nu numai pentru pază, ci şi pentru alte activităţi, de exemplu în poliţie, pentru simţul mirosului foarte dezvoltat, care îi permite să adulmece scurgerile de gaze din ţevi aflate la 4 metri adâncime sau să depisteze drogurile ascunse. Acesta, dar şi vigilenţa, capacitatea de a învăţa şi loialitatea sunt motivele pentru care au devenit colaboratori de nădejde ai poliţiştilor, salvamontiştilor, paznicilor, militarilor.

Hrana este specifică carnivorelor, raţia fiind stabilită conform activităţii zilnice. Alimentele folosite sunt de origine animală şi vegetală. Dintre cele de origine animală, sunt permise cele din: carne de vită, de găină, de gâscă, de pui, de oaie, de miel (în cantităţi nu foarte mari) şi mult mai puţine din carne de porc. Subprodusele de abator, organele, oasele sub formă de praf, laptele şi derivatele lui, ouăle, grăsimile animale pot fi consumate cu excepţia şoricului de porc, care este interzis. Carnea de peşte se poate administra doar dezosată. Carnea de vânat este acceptată în alimentaţia ciobănescului german. Alimentele de origine vegetală care pot face parte din meniul acestuia sunt: orezul, pâinea, pastele făinoase, făina de cereale, grâul, arpacaşul, morcovii, cartofii, zahărul, salata, spanacul, fasolea verde, ţelina, prazul, uleiurile vegetale. Nu se recomandă fasolea uscată, varza şi conopida, iar cartoful se va administra fără să constituie un component de bază. Ocazional, câinele poate consuma fructe, mere, pere, prune, struguri, caise, care se pot adăuga cu succes la fierberea mâncării, dar nu în cantitate mare. Este de preferat ca hrana administrată să fie bine fiartă, pentru a ajunge la stadiul de terci, potrivit www.toateanimalele.ro

Ciobănescul german necesită relativ puţină îngrijire. Năpârleşte în permanenţă, în special primăvara, şi de aceea trebuie periat zilnic, cu o perie specială pentru a îndepărta firele de păr moarte. După periere, ca să-i lucească blana, putem să-i frecăm părul cu o cârpă uscată. Spălarea e recomandată doar de două ori pe an, altfel i se usucă pielea. Pentru a avea dinţi sănătoşi, e bine să mănânce morcovi, oase şi pâine uscată.

Câinele, potrivit www.toateanimalele.ro, poate suferi de boli infecţioase (bruceloză, leptospiroză, salmoneloză, tuberculoză), boli virotice (jigodia, rabia), boli parazitare (scabie, parazitismul cu căpuşe şi purici, micoze cutanate), boli medicale ale aparatului digestiv, ale aparatului respirator, ale aparatului urinar, boli ale sistemului nervos, boli ale pielii, boli de nutriţie, fracturi osoase, răni, traume, arsuri. AGERPRES/(Documentare - Dumitrescu Daniela; editor: Irina Andreea Cristea)