Ziua muzicilor militare se sărbătoreşte în fiecare an la 1 iulie.
În 1830 a fost înfiinţată Armata Naţională permanentă, numită ''Straja Pământească''. Înfiinţarea primei fanfare militare româneşti a fost menţionată, pentru prima dată, în Regulamentul organic din 1/13 iulie 1831, care stipula funcţionarea, la Iaşi, în cadrul Strajei Pământeşti, a unei fanfare militare. Astfel, intrau şi îşi începeau slujba sub drapel ''ostaşii muzicanţi'', o fanfară fiind formată, conform prevederilor vremii, din ''1 tambur, 24 muzicanţi şi 8 toboşari''.
Prima muzică militară din Ţara Românească a fost înfiinţată la Craiova. Din primăvara anului 1831 au apărut şi primele regulamente militare privind numărul ostaşilor muzicanţi care intrau în componenţa celor trei regimente înfiinţate în 1830 în Ţara Românească şi în Moldova. Muzicile militare au avut un rol foarte important în diferite momente care au marcat istoria ţării noastre, de la sărbători naţionale, manifestări social-politice sau culturale până la prezenţa pe front alături de trupele româneşti.
În 1858, muzicile militare treceau de la străjile pământene la regimente. În 1859-1867, toate regimentele aveau şi muzici militare. În 1864 a fost creat un departament special în cadrul Ministerului de Război, care avea în subordine toate muzicile militare. În Războiul de Independenţă, trupele au fost dotate cu fanfare şi gornişti.
La 10 octombrie 1936, a luat fiinţă ''Şcoala elevilor muzicanţi'', prima formă de învăţământ muzical preuniversitar din ţara noastră.
La 10 decembrie 1941, Inspectoratul Muzicilor Militare a fost restructurat, funcţionând, în continuare, pe lângă Direcţia Superioară a Infanteriei, sub denumirea Serviciul Muzicilor Militare. La 25 martie 1949, acesta s-a transformat în Secţia Muzicilor Armatei, iar în 1965, în Inspectoratul General al Muzicilor Militare, ulterior - Inspectoratul General al Muzicilor Militare (1 mart. 1990). La 15 octombrie 2001, a devenit Serviciul Muzicilor Militare. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)
În 1830 a fost înfiinţată Armata Naţională permanentă, numită ''Straja Pământească''. Înfiinţarea primei fanfare militare româneşti a fost menţionată, pentru prima dată, în Regulamentul organic din 1/13 iulie 1831, care stipula funcţionarea, la Iaşi, în cadrul Strajei Pământeşti, a unei fanfare militare. Astfel, intrau şi îşi începeau slujba sub drapel ''ostaşii muzicanţi'', o fanfară fiind formată, conform prevederilor vremii, din ''1 tambur, 24 muzicanţi şi 8 toboşari''.
Prima muzică militară din Ţara Românească a fost înfiinţată la Craiova. Din primăvara anului 1831 au apărut şi primele regulamente militare privind numărul ostaşilor muzicanţi care intrau în componenţa celor trei regimente înfiinţate în 1830 în Ţara Românească şi în Moldova. Muzicile militare au avut un rol foarte important în diferite momente care au marcat istoria ţării noastre, de la sărbători naţionale, manifestări social-politice sau culturale până la prezenţa pe front alături de trupele româneşti.
În 1858, muzicile militare treceau de la străjile pământene la regimente. În 1859-1867, toate regimentele aveau şi muzici militare. În 1864 a fost creat un departament special în cadrul Ministerului de Război, care avea în subordine toate muzicile militare. În Războiul de Independenţă, trupele au fost dotate cu fanfare şi gornişti.
La 10 octombrie 1936, a luat fiinţă ''Şcoala elevilor muzicanţi'', prima formă de învăţământ muzical preuniversitar din ţara noastră.
La 10 decembrie 1941, Inspectoratul Muzicilor Militare a fost restructurat, funcţionând, în continuare, pe lângă Direcţia Superioară a Infanteriei, sub denumirea Serviciul Muzicilor Militare. La 25 martie 1949, acesta s-a transformat în Secţia Muzicilor Armatei, iar în 1965, în Inspectoratul General al Muzicilor Militare, ulterior - Inspectoratul General al Muzicilor Militare (1 mart. 1990). La 15 octombrie 2001, a devenit Serviciul Muzicilor Militare. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.