Sfinxul Bănăţean, unul dintre cele mai misterioase monumente ale naturii din România este o arie protejată de interes naţional, administrată în principal pentru conservarea aspectului natural specific.

Cunoscut şi sub denumirea "Sfinxul de la Topleţ" se află pe Valea Cernei, în judeţul Caraş-Severin, pe teritoriul comunei Topleţ, la 3 kilometri de gara din Băile Herculane şi poate fi remarcat cu uşurinţă de pe drumul european E 70 Bucureşti-Timişoara, potrivit site-urilor www.romanianresorts.ro, www.cesavezi.ro, www.turism.bzi.ro

Denumirea a fost aleasă datorită asemănării sale cu o figură dacică. Sfinxul reprezintă o figură dacică, un cap de om cu coif, orientat cu faţa spre vest. Sfinxul de la Topleţ, ca şi cel din Munţii Bucegi, este, potrivit surselor amintite, un megalit format prin eroziune datorată vântului şi ploilor, de-a lungul unei perioade îndelungate. Nu se poate explica totuşi cum a fost posibilă o sculptură a naturii atât de reuşită, astfel că originea stâncii dă naştere multor legende şi speculaţii. 

Megalitul (stânca) are o înălţime de 16 metri şi o lăţime de 8 metri şi se află la baza unui deal împădurit, fiind orientat către apus. Este o rezervaţie naturală de tip geomorfologic cu rocă sedimentară (gresie), pereţi de stâncă şi grohotişuri. Se întinde pe o suprafaţă de 0,5 hectare şi are suprafeţe acoperite de vegetaţie din specii rare, printre care liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), frasinul (din specia Fraxinus ornus) sau lumânărica (din specia Verbascu phlomoides).
În zona rezervaţiei există vipere cu corn a căror muşcătură este mortală. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Marina Bădulescu)