Mănăstirea Strehaia cu hramul "Sfânta Treime" se află în centrul localităţii Strehaia, judeţul Mehedinţi, în imediata apropiere a drumului european ce leagă Drobeta Turnu Severin de Craiova.
Aşezământul, o ctitorie a lui Matei Basarab (1632-1654) din l645, se remarcă prin sistemul de fortificaţii care face din mănăstire o adevărată fortăreaţă, potrivit Direcţiei judeţene pentru Cultură Mehedinţi (http://www.mehedinti.djc.ro/).
Matei Basarab, descendent din puternica familie a boierilor Craioveşti, a ajuns să stăpânească moşia Strehaia. În această situaţie, a dispus în 1645 rezidirea din temelie a vechii ctitorii a acestora.
Domnitorul a hotărât ca biserica să fie împrejmuită cu o fortificaţie, având cinci turnuri rotunde. Zidurile, deşi măcinate de vreme, împresoară şi în prezent Mănăstirea Strehaia. Dintre turnuri, a mai rămas doar cel de la intrare.
În 1693, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu (1654 - 15 august 1714) adăugă la biserică un pridvor şi uşa de intrare, care se păstrează şi astăzi.
Peste pictura originală din 1645, în 1826 s-a adăugat un alt strat de pictură, tot în frescă, şi care copiază în cea mai mare parte aceleaşi scene originale. Tot atunci au fost reparate casele şi chiliile dărăpănate şi înălţat zidul de incintă din secolul al XVI-lea
Construită din piatră, biserica acestei mănăstiri prezintă o ciudăţenie care îi conferă un statut de particularitate între restul construcţiilor de acest fel.
Spre deosebire de toate celelalte lăcaşuri care îşi au altarul la răsărit, ea are altarul orientat la sud. Se pare că motivul ar fi următorul: palatul domnesc (stăpânire a Craioveştilor, azi ruinat), fiind legat cu biserica printr-un culoar, i-a determinat acesteia întreaga aşezare, potrivit prezentării obiectivului făcută de către Direcţia judeţeană pentru Cultură Mehedinţi.
Un alt punct de vedere asupra acestui fapt este redat de legenda, preluată şi de Nicolae Iorga, ce spune că Mihai Viteazul ar fi făcut o primă biserică, ridicând-o noaptea şi, orientându-se greşit, a asamblat biserica cu altarul spre sud, iar Matei Basarab, a păstrat şi el aceeaşi orientare, arată istoricul acestui aşezământ aflat sub jurisdicţia Episcopiei Severinului şi Strehaiei (http://www.episcopiaseverinului.ro/).
De asemenea, în această privinţă, a orientării bisericii, s-au mai emis şi alte ipoteze: nu ar fi fost loc suficient între clădirea palatului domnesc şi corpul de chilii; este o amplasare strategică (şi turcii ştiau că ortodocşii îşi ridicau bisericile cu altarul spre răsărit, şi, ca să nu devină punct de orientare pentru aceştia, "oltenii isteţi" au schimbat direcţia de amplasare pentru introducerea în eroare a năvălitorilor); este amplasată după solstiţiul de iarnă, căci la 22 decembrie orele 8.30 - 9.00 a.m., raza de soare care pătrunde pe fereastra de la Sfântul Altar prin Sfintele Uşi, împarte biserica în două părţi egale.
În concluzie, toate aceste teorii sunt veridice în felul lor, arată sursa citată.
Mănăstirea Strehaia a fost desfiinţată în urma Legii de Secularizare a averilor mănăstireşti din 1863 şi a rămas ca biserică de mir până în 1958 când s-a dat în folosinţă noua biserică a localităţii Strehaia.
După 1989, la propunerea Arhiepiscopiei Craiovei, în urma aprobării Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi a recunoaşterii de către Stat, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, mănăstirea s-a reînfiinţat, reluându-se astfel viaţa monahală după o întrerupere de 127 de ani pe aceste meleaguri, arată Episcopia Severinului şi Strehaiei.
Printre cei care au trecut porţile Sfintei Mănăstiri Strehaia, s-au aflat şi patriarhul Macarie al Antiohiei şi arhidiaconul sirian Paul de Alep, însoţitor al marelui ierarh. Aceştia au lăsat o frumoasă descriere a aşezământul şi a locurilor dimprejur: "Noi n-am întâlnit, desigur, nici o altă mănăstire deopotrivă cu aceasta. Priveliştea larg deschisă asupra locurilor din jur este deosebit de înveselitoare pentru suflet", potrivit Episcopiei Severinului.
Aspectul de cetate întărită a Mănăstirii Strehaia l-a făcut pe Tudor Vladimirescu să-i confere o importanţă strategica deosebită în mişcarea revoluţionară din 1821. Tudor Vladimirescu, în marşul său spre Bucureşti, a ocupat mănăstirea, unde a rămas câteva zile pentru odihnă şi refacerea oştii.
Ansamblul Mănăstirii Strehaia, format din biserica monument istoric, beciurile palatului domnesc, fundaţiile vechilor chilii şi zidul de incintă al vechii cetăţi medievale, este nominalizat în Legea 5/2000, secţiunea III, zone protejate, ca obiectiv istoric de interes naţional cu valoare excepţională. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru)
Aşezământul, o ctitorie a lui Matei Basarab (1632-1654) din l645, se remarcă prin sistemul de fortificaţii care face din mănăstire o adevărată fortăreaţă, potrivit Direcţiei judeţene pentru Cultură Mehedinţi (http://www.mehedinti.djc.ro/).
Matei Basarab, descendent din puternica familie a boierilor Craioveşti, a ajuns să stăpânească moşia Strehaia. În această situaţie, a dispus în 1645 rezidirea din temelie a vechii ctitorii a acestora.
Domnitorul a hotărât ca biserica să fie împrejmuită cu o fortificaţie, având cinci turnuri rotunde. Zidurile, deşi măcinate de vreme, împresoară şi în prezent Mănăstirea Strehaia. Dintre turnuri, a mai rămas doar cel de la intrare.
În 1693, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu (1654 - 15 august 1714) adăugă la biserică un pridvor şi uşa de intrare, care se păstrează şi astăzi.
Peste pictura originală din 1645, în 1826 s-a adăugat un alt strat de pictură, tot în frescă, şi care copiază în cea mai mare parte aceleaşi scene originale. Tot atunci au fost reparate casele şi chiliile dărăpănate şi înălţat zidul de incintă din secolul al XVI-lea
Construită din piatră, biserica acestei mănăstiri prezintă o ciudăţenie care îi conferă un statut de particularitate între restul construcţiilor de acest fel.
Spre deosebire de toate celelalte lăcaşuri care îşi au altarul la răsărit, ea are altarul orientat la sud. Se pare că motivul ar fi următorul: palatul domnesc (stăpânire a Craioveştilor, azi ruinat), fiind legat cu biserica printr-un culoar, i-a determinat acesteia întreaga aşezare, potrivit prezentării obiectivului făcută de către Direcţia judeţeană pentru Cultură Mehedinţi.
Un alt punct de vedere asupra acestui fapt este redat de legenda, preluată şi de Nicolae Iorga, ce spune că Mihai Viteazul ar fi făcut o primă biserică, ridicând-o noaptea şi, orientându-se greşit, a asamblat biserica cu altarul spre sud, iar Matei Basarab, a păstrat şi el aceeaşi orientare, arată istoricul acestui aşezământ aflat sub jurisdicţia Episcopiei Severinului şi Strehaiei (http://www.episcopiaseverinului.ro/).
De asemenea, în această privinţă, a orientării bisericii, s-au mai emis şi alte ipoteze: nu ar fi fost loc suficient între clădirea palatului domnesc şi corpul de chilii; este o amplasare strategică (şi turcii ştiau că ortodocşii îşi ridicau bisericile cu altarul spre răsărit, şi, ca să nu devină punct de orientare pentru aceştia, "oltenii isteţi" au schimbat direcţia de amplasare pentru introducerea în eroare a năvălitorilor); este amplasată după solstiţiul de iarnă, căci la 22 decembrie orele 8.30 - 9.00 a.m., raza de soare care pătrunde pe fereastra de la Sfântul Altar prin Sfintele Uşi, împarte biserica în două părţi egale.
În concluzie, toate aceste teorii sunt veridice în felul lor, arată sursa citată.
Mănăstirea Strehaia a fost desfiinţată în urma Legii de Secularizare a averilor mănăstireşti din 1863 şi a rămas ca biserică de mir până în 1958 când s-a dat în folosinţă noua biserică a localităţii Strehaia.
După 1989, la propunerea Arhiepiscopiei Craiovei, în urma aprobării Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi a recunoaşterii de către Stat, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, mănăstirea s-a reînfiinţat, reluându-se astfel viaţa monahală după o întrerupere de 127 de ani pe aceste meleaguri, arată Episcopia Severinului şi Strehaiei.
Printre cei care au trecut porţile Sfintei Mănăstiri Strehaia, s-au aflat şi patriarhul Macarie al Antiohiei şi arhidiaconul sirian Paul de Alep, însoţitor al marelui ierarh. Aceştia au lăsat o frumoasă descriere a aşezământul şi a locurilor dimprejur: "Noi n-am întâlnit, desigur, nici o altă mănăstire deopotrivă cu aceasta. Priveliştea larg deschisă asupra locurilor din jur este deosebit de înveselitoare pentru suflet", potrivit Episcopiei Severinului.
Aspectul de cetate întărită a Mănăstirii Strehaia l-a făcut pe Tudor Vladimirescu să-i confere o importanţă strategica deosebită în mişcarea revoluţionară din 1821. Tudor Vladimirescu, în marşul său spre Bucureşti, a ocupat mănăstirea, unde a rămas câteva zile pentru odihnă şi refacerea oştii.
Ansamblul Mănăstirii Strehaia, format din biserica monument istoric, beciurile palatului domnesc, fundaţiile vechilor chilii şi zidul de incintă al vechii cetăţi medievale, este nominalizat în Legea 5/2000, secţiunea III, zone protejate, ca obiectiv istoric de interes naţional cu valoare excepţională. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.