COD GALBEN: 05-06-2025 ora 10 Intre 5 iunie, ora 12 – 5 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic COD GALBEN: 05-06-2025 ora 10 Intre 05 iunie, ora 12 – 05 iunie, ora 23 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 05-06-2025 ora 10 Intre 6 iunie, ora 12 – 6 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic COD GALBEN: 04-06-2025 ora 10 Intre 5 iunie, ora 12 – 5 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic
România şi Vaticanul au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de legaţie, în anul 1920 când, la 1 iunie, a luat fiinţă Legaţia României pe lângă Sfântul Scaun. Titular al acesteia era Dimitrie C. Pennescu, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar, se arată pe site-ul Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar de Malta.
La 10 mai 1927, în Cetatea Vaticanului s-a semnat Concordatul dintre România şi Sfântul Scaun. Documentul, intrat în vigoare la 7 iulie 1929, stipula că religia catolică "se va practica şi exercita liber şi în public în toată România".
Reprezentanţa României la Vatican a fost ridicată la nivel de ambasadă la 22 decembrie 1938, pentru ca în 1940, să redevină legaţie.
După cea de-a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, la începutul anului 1946, nunţiul papal, monseniorul Andrea Cassulo, a fost declarat "persona non grata", iar mai târziu, prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun. Întrerupte la 7 iulie 1950, relaţiile diplomatice ale României cu Vaticanul au fost reluate 40 de ani mai târziu, la 15 mai 1990.
Este de menţionat că, deşi până în 1990 relaţiile dintre România şi Vatican au avut caracter neoficial, o oarecare destindere s-a remarcat după ce papa Paul al VI-lea (1963-1978) i-a primit, în anul 1968, într-o audienţă neoficială, pe preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi pe ministrul de externe, Corneliu Mănescu. La 26 mai 1973, a avut loc vizita solemnă la Vatican a preşedintelui Consiliului de Stat (funcţie echivalentă, la aceea dată, cu cea de şef al statului), Nicolae Ceauşescu, care a fost primit de papa Paul al VI-lea.
Un moment deosebit în cadrul relaţiilor bilaterale l-a constituit întâlnirea de la Vatican, din 5 ianuarie 1989, când patriarhul Teoctist, aflat la Roma în drum spre India, este primit într-o vizită particulară de papa Ioan Paul al II-lea (1978-2005).
După 1989, în România s-au luat măsuri pentru libertatea exercitării cultelor religioase.
Relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun, la nivel de ambasadă, au fost reluate la 15 mai 1990.
La nivelul relaţiilor politice, un moment de referinţă rămâne vizita istorică la Bucureşti a papei Ioan Paul al II-lea în perioada 7-9 mai 1999, la invitaţia patriarhului Teoctist şi a preşedintelui României, Emil Constantinescu. Vizita papei Ioan Paul al II-lea în România a fost prima vizită efectuată de un suveran pontif într-o ţară majoritar creştin-ortodoxă. Pe parcursul vizitei, papa a avut o întâlnire cu patriarhul Teoctist şi cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la care au participat preşedintele României Emil Constantinescu, premierul Radu Vasile, preşedinţii Camerelor Parlamentului. La 9 mai, în Parcul Izvor, în prezenţa patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, şi a peste 200 000 de credincioşi, a avut loc celebrarea euharistică a sfântului părinte. Suveranul pontif a celebrat slujba şi a rostit predica în limba română.
În perioada 7-14 octombrie 2002, patriarhul Teoctist a efectuat o vizită la Vatican, la invitaţia papei Ioan Paul al II-lea. La 12 octombrie, patriarhul Teoctist şi papa Ioan Paul al II-lea au semnat o Declaraţie comună, în care îndeamnă la unitatea creştinilor.
După 1990, întâlnirile preşedinţilor României cu suveranii pontifi au debutat la 1 februarie 1991, când preşedintele Ion Iliescu a fost primit la Vatican de papa Ioan Paul al II-lea. Preşedintele Ion Iliescu a mai fost primit de suveranul pontif cu prilejul unor vizite efectuate la Roma la 14 septembrie 1992 şi în perioada 28-30 martie 1995. La 17 decembrie 2001, cu prilejul vizitei efectuate la Cetatea Vaticanului şi la Roma (17-18 decembrie 2001), preşedintele României, Ion Iliescu, a fost primit în audienţă privată, la Vatican, de papa Ioan Paul al II-lea, şi a participat în Piaţa Sf. Petru, la ceremonia împodobirii bradului de Crăciun, oferit de România. A fost prima oară când României i-a revenit onoarea de a dona Vaticanului bradul de Crăciun. La 30 septembrie 2004, aflat pentru a cincea oară în vizită oficială la Vatican, preşedintele Ion Iliescu a avut o întâlnire privată cu papa Ioan Paul al II-lea, prilej cu care i-a dăruit lucrări religioase semnate de pictorul Zamfir Dumitrescu. La rândul său, suveranul pontif i-a oferit preşedintelui României o colecţie de medalii şi de monede bătute la Vatican. În cadrul vizitei, preşedintele Ion Iliescu a luat parte şi la inaugurarea expoziţiei de documente istorice intitulată "Ştefan cel Mare - punte între Orient şi Occident", găzduită de Salonul Sixtin al Muzeelor Vaticane.
O vizită la Vatican a efectuat şi preşedintele Emil Constantinescu, la 6 octombrie 2000, când a fost primit de papa Ioan Paul al II-lea. Cu acest prilej, Emil Constantinescu i-a oferit papei o icoană a Fecioarei Maria.
La 8 aprilie 2005, preşedintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, fostul suveran al României, Mihai I, foştii şefi de stat Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, au participat, la Vatican, la funeraliile papei Ioan Paul al II-lea.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat o vizită oficială la Vatican în perioada 5-7 septembrie 2008. La 15 februarie 2013, preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită oficială la Roma, unde a fost primit în audienţă, la Cetatea Vaticanului, de papa Benedict al XVI-lea (2005-2013). Preşedintele Traian Băsescu i-a oferit suveranului pontif Tetraevangheliarul. Suveranul pontif i-a oferit, la rându-i, o medalie aniversară a pontificatului său. Preşedintele României a fost penultimul şef de stat primit de papa Benedict al XVI-lea, înainte de retragerea sa. La 19 martie 2013, preşedintele României, Traian Băsescu, a participat, la Vatican, alături de alţi şefi de stat şi de guvern, la ceremonia de inaugurare a pontificatului papei Francisc ca episcop al Romei, succesor al Apostolului Petru şi suveran pontif al Bisericii Catolice.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, la 15 mai 2015, la Vatican, de papa Francisc, şeful statului fiind însoţit de soţia sa, Carmen, şi de delegaţia prezidenţială. La finalul discuţiilor dintre Klaus Iohannis şi suveranul pontif, care au durat circa 20 de minute, preşedintele României i-a dăruit papei o gravură a Sibiului, realizată de artistul plastic Ştefan Orth, şi o monedă de aur, emisiune numismatică dedicată împlinirii a 2.000 de ani de creştinism. La rândul său, papa Francisc i-a oferit preşedintelui o fotografie care îl reprezintă pe îngerul păcii învingând moartea. Papa Francisc a acceptat invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis de a vizita România, data urmând a fi convenită ulterior. "Preşedintele României i-a adresat Sanctităţii Sale invitaţia de a vizita România. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere, data vizitei urmând a fi convenită ulterior pe canale diplomatice", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. La finalul vizitei sale la Vatican, care a avut loc la exact 25 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice bilaterale (la 15 mai 1990), preşedintele a depus, împreună cu soţia sa, un buchet de flori la mormântul papei Ioan Paul al II-lea, aflat la Bazilica Sfântul Petru.
Şi premierii României au efectuat vizite la Vatican.
În timpul vizitei din Italia, din 7-9 iulie 1998, prim-ministrul Radu Vasile a fost primit la Vatican, la suveranul pontif Ioan Paul al II-lea. Cu această ocazie, premierul Radu Vasile i-a înmânat papei invitaţia de a vizita România, în mai 1999.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a fost primit, la 7 noiembrie 2007, la Vatican, într-o scurtă audienţă privată, de papa Benedict al XVI-lea.
La 16 septembrie 2009, ocazia vizitei oficiale pe care a efectuat-o în Italia (16-17 sept.), premierul Emil Boc a fost primit, la Vatican, de papa Benedict al XVI-lea, cu care a avut o întrevedere.
La 1 martie 2014, premierul Victor Ponta, aflat în vizită la Roma (27 feb.-1 mart.), a fost primit în audienţă privată, la Palatul Apostolic din Vatican, de către papa Francisc. Primul-ministru român a fost însoţit de soţia sa, europarlamentarul Daciana Sârbu, ministrul Mediului, Rovana Plumb, europarlamentarul Corina Creţu şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean.
La 30 aprilie 2015, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun, oficiali ai Vaticanului au fost decoraţi de preşedintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Afacerilor Externe, Bogdan-Lucian Aurescu, "în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia deosebită avută la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două state, pentru promovarea constantă a păcii, umanismului, toleranţei şi dialogului interconfesional". AGERPRES/ (Documentare - Doina Lecea, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
La 10 mai 1927, în Cetatea Vaticanului s-a semnat Concordatul dintre România şi Sfântul Scaun. Documentul, intrat în vigoare la 7 iulie 1929, stipula că religia catolică "se va practica şi exercita liber şi în public în toată România".
Reprezentanţa României la Vatican a fost ridicată la nivel de ambasadă la 22 decembrie 1938, pentru ca în 1940, să redevină legaţie.
După cea de-a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, la începutul anului 1946, nunţiul papal, monseniorul Andrea Cassulo, a fost declarat "persona non grata", iar mai târziu, prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun. Întrerupte la 7 iulie 1950, relaţiile diplomatice ale României cu Vaticanul au fost reluate 40 de ani mai târziu, la 15 mai 1990.
Este de menţionat că, deşi până în 1990 relaţiile dintre România şi Vatican au avut caracter neoficial, o oarecare destindere s-a remarcat după ce papa Paul al VI-lea (1963-1978) i-a primit, în anul 1968, într-o audienţă neoficială, pe preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi pe ministrul de externe, Corneliu Mănescu. La 26 mai 1973, a avut loc vizita solemnă la Vatican a preşedintelui Consiliului de Stat (funcţie echivalentă, la aceea dată, cu cea de şef al statului), Nicolae Ceauşescu, care a fost primit de papa Paul al VI-lea.
Un moment deosebit în cadrul relaţiilor bilaterale l-a constituit întâlnirea de la Vatican, din 5 ianuarie 1989, când patriarhul Teoctist, aflat la Roma în drum spre India, este primit într-o vizită particulară de papa Ioan Paul al II-lea (1978-2005).
După 1989, în România s-au luat măsuri pentru libertatea exercitării cultelor religioase.
Relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun, la nivel de ambasadă, au fost reluate la 15 mai 1990.
La nivelul relaţiilor politice, un moment de referinţă rămâne vizita istorică la Bucureşti a papei Ioan Paul al II-lea în perioada 7-9 mai 1999, la invitaţia patriarhului Teoctist şi a preşedintelui României, Emil Constantinescu. Vizita papei Ioan Paul al II-lea în România a fost prima vizită efectuată de un suveran pontif într-o ţară majoritar creştin-ortodoxă. Pe parcursul vizitei, papa a avut o întâlnire cu patriarhul Teoctist şi cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la care au participat preşedintele României Emil Constantinescu, premierul Radu Vasile, preşedinţii Camerelor Parlamentului. La 9 mai, în Parcul Izvor, în prezenţa patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, şi a peste 200 000 de credincioşi, a avut loc celebrarea euharistică a sfântului părinte. Suveranul pontif a celebrat slujba şi a rostit predica în limba română.
În perioada 7-14 octombrie 2002, patriarhul Teoctist a efectuat o vizită la Vatican, la invitaţia papei Ioan Paul al II-lea. La 12 octombrie, patriarhul Teoctist şi papa Ioan Paul al II-lea au semnat o Declaraţie comună, în care îndeamnă la unitatea creştinilor.
După 1990, întâlnirile preşedinţilor României cu suveranii pontifi au debutat la 1 februarie 1991, când preşedintele Ion Iliescu a fost primit la Vatican de papa Ioan Paul al II-lea. Preşedintele Ion Iliescu a mai fost primit de suveranul pontif cu prilejul unor vizite efectuate la Roma la 14 septembrie 1992 şi în perioada 28-30 martie 1995. La 17 decembrie 2001, cu prilejul vizitei efectuate la Cetatea Vaticanului şi la Roma (17-18 decembrie 2001), preşedintele României, Ion Iliescu, a fost primit în audienţă privată, la Vatican, de papa Ioan Paul al II-lea, şi a participat în Piaţa Sf. Petru, la ceremonia împodobirii bradului de Crăciun, oferit de România. A fost prima oară când României i-a revenit onoarea de a dona Vaticanului bradul de Crăciun. La 30 septembrie 2004, aflat pentru a cincea oară în vizită oficială la Vatican, preşedintele Ion Iliescu a avut o întâlnire privată cu papa Ioan Paul al II-lea, prilej cu care i-a dăruit lucrări religioase semnate de pictorul Zamfir Dumitrescu. La rândul său, suveranul pontif i-a oferit preşedintelui României o colecţie de medalii şi de monede bătute la Vatican. În cadrul vizitei, preşedintele Ion Iliescu a luat parte şi la inaugurarea expoziţiei de documente istorice intitulată "Ştefan cel Mare - punte între Orient şi Occident", găzduită de Salonul Sixtin al Muzeelor Vaticane.
O vizită la Vatican a efectuat şi preşedintele Emil Constantinescu, la 6 octombrie 2000, când a fost primit de papa Ioan Paul al II-lea. Cu acest prilej, Emil Constantinescu i-a oferit papei o icoană a Fecioarei Maria.
La 8 aprilie 2005, preşedintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, fostul suveran al României, Mihai I, foştii şefi de stat Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, au participat, la Vatican, la funeraliile papei Ioan Paul al II-lea.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat o vizită oficială la Vatican în perioada 5-7 septembrie 2008. La 15 februarie 2013, preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită oficială la Roma, unde a fost primit în audienţă, la Cetatea Vaticanului, de papa Benedict al XVI-lea (2005-2013). Preşedintele Traian Băsescu i-a oferit suveranului pontif Tetraevangheliarul. Suveranul pontif i-a oferit, la rându-i, o medalie aniversară a pontificatului său. Preşedintele României a fost penultimul şef de stat primit de papa Benedict al XVI-lea, înainte de retragerea sa. La 19 martie 2013, preşedintele României, Traian Băsescu, a participat, la Vatican, alături de alţi şefi de stat şi de guvern, la ceremonia de inaugurare a pontificatului papei Francisc ca episcop al Romei, succesor al Apostolului Petru şi suveran pontif al Bisericii Catolice.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, la 15 mai 2015, la Vatican, de papa Francisc, şeful statului fiind însoţit de soţia sa, Carmen, şi de delegaţia prezidenţială. La finalul discuţiilor dintre Klaus Iohannis şi suveranul pontif, care au durat circa 20 de minute, preşedintele României i-a dăruit papei o gravură a Sibiului, realizată de artistul plastic Ştefan Orth, şi o monedă de aur, emisiune numismatică dedicată împlinirii a 2.000 de ani de creştinism. La rândul său, papa Francisc i-a oferit preşedintelui o fotografie care îl reprezintă pe îngerul păcii învingând moartea. Papa Francisc a acceptat invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis de a vizita România, data urmând a fi convenită ulterior. "Preşedintele României i-a adresat Sanctităţii Sale invitaţia de a vizita România. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere, data vizitei urmând a fi convenită ulterior pe canale diplomatice", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. La finalul vizitei sale la Vatican, care a avut loc la exact 25 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice bilaterale (la 15 mai 1990), preşedintele a depus, împreună cu soţia sa, un buchet de flori la mormântul papei Ioan Paul al II-lea, aflat la Bazilica Sfântul Petru.
Şi premierii României au efectuat vizite la Vatican.
În timpul vizitei din Italia, din 7-9 iulie 1998, prim-ministrul Radu Vasile a fost primit la Vatican, la suveranul pontif Ioan Paul al II-lea. Cu această ocazie, premierul Radu Vasile i-a înmânat papei invitaţia de a vizita România, în mai 1999.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a fost primit, la 7 noiembrie 2007, la Vatican, într-o scurtă audienţă privată, de papa Benedict al XVI-lea.
La 16 septembrie 2009, ocazia vizitei oficiale pe care a efectuat-o în Italia (16-17 sept.), premierul Emil Boc a fost primit, la Vatican, de papa Benedict al XVI-lea, cu care a avut o întrevedere.
La 1 martie 2014, premierul Victor Ponta, aflat în vizită la Roma (27 feb.-1 mart.), a fost primit în audienţă privată, la Palatul Apostolic din Vatican, de către papa Francisc. Primul-ministru român a fost însoţit de soţia sa, europarlamentarul Daciana Sârbu, ministrul Mediului, Rovana Plumb, europarlamentarul Corina Creţu şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean.
La 30 aprilie 2015, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun, oficiali ai Vaticanului au fost decoraţi de preşedintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Afacerilor Externe, Bogdan-Lucian Aurescu, "în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia deosebită avută la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două state, pentru promovarea constantă a păcii, umanismului, toleranţei şi dialogului interconfesional". AGERPRES/ (Documentare - Doina Lecea, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.