Cartierul general al generalului american Dwight D. Eisenhower, aflat în oraşul francez Reims, avea să devină locul în care, pe 7 mai 1945, şeful armatei germane, generalul-colonel Alfred Jodl şi amiralul Hans-Georg von Friedeburg au semnat capitularea necondiţionată a Germaniei. Înaltul comandament al armatei germane se obliga să dea ordin imediat de încetare a oricăror lupte. La dorinţa expresă a conducătorului sovietic I.V. Stalin, în noaptea de 8 spre 9 mai 1945, procesul de capitulare a Germaniei a fost reluat în cartierul general al armatei sovietice din Belin-Karlhorst.

La sfârşitul Primului Război Mondial, tratatele de pace, grupate în cadrul ''sistemului de la Versailles'', au încercat să reglementeze problemele europene pe baza principiilor naţionale. Redusă cu circa 15% din teritoriul său, atât la Vest, cât şi la Est, Germania era cel mai afectat stat din spaţiul Europei Centrale. Nemulţumirile germanilor, rivalităţile dintre slavi (cehi, slovaci, polonezi) şi ambiţiile geopolitice al URSS au determinat apariţia unei stări de tensiune în regiunea central-europeană.

Anii 1936-1937 au marcat cotitura spre război: SUA s-au menţinut în izolarea pe care şi-o impuseseră, iar Franţa şi Marea Britanie au rămas neputincioase în faţa tendinţelor revanşarde şi revizioniste. De cealaltă parte, Adolf Hitler realiza Anschluss-ul, în timp ce generalul Franco se impunea în Spania în urma războiului civil, iar armata japoneză înainta în China.

Tentativa de oprire a cursului spre război a eşuat în anii 1938-1939: Germania a ocupat Cehoslovacia şi a atacat, la 1 septembrie 1939, Polonia, după ce, în august, încheiase un ''pact de neagresiune'' cu URSS. Două zile mai târziu, Marea Britanie şi Franţa declarau război Germaniei, intrând treptat în conflict mai multe state. Uniunea Sovietică a invadat Polonia la 17 septembrie 1939, eveniment care a contribuit decisiv la capitularea acestei ţări.

În dimineaţa zilei de 10 mai 1940, 136 de divizii germane, sprijinite de peste 2.500 de avioane şi puternice forţe de blindate şi artilerie, au invadat vestul Europei. În aprilie, au fost ocupate Danemarca şi Norvegia, iar la 10 mai a fost lansată ofensiva contra Franţei, concomitent cu cucerirea Belgiei, Olandei şi Luxemburgului. La 14 iunie, a fost ocupat Parisul. Încercarea germanilor de a debarca în Marea Britanie a eşuat în vara aceluiaşi an, din cauza rezistenţei opuse de aviaţia militară britanică (RAF). În 1940-1941 au fost ocupate Iugoslavia, apoi Grecia şi Creta.

La 22 iunie 1941, trupele Reich-ului şi cele ale aliaţilor săi (Finlanda, Ungaria, România), au atacat Uniunea Sovietică. Eşecul ''războiului-fulger'' era evident, pentru că oricât de mari au fost eforturile depuse, Leningradul şi Moscova nu au putut fi cucerite.

O grupare aeronavală niponă a atacat surprinzător, la 7 decembrie 1941, baza aeronavală de la Pearl Harbour, unde era concentrată flota americană din Pacific. Ofensiva japoneză a fost oprită în Insulele Solomon, la Guadalcanal, militarii americani, aflaţi sub comanda generalului Douglas MacArthur, luptând din mai 1942 până în februarie 1943 pentru cucerirea acestui punct strategic.

Debarcarea anglo-americană în Maroc şi Algeria (noiembrie 1942) a permis încercuirea şi distrugerea forţelor germano-italiene şi a pus capăt războiului din Africa (mai 1943), după lupte grele, duse mai ales pe teritoriul Tunisiei. La sfârşitul lunii august 1942, armata a VI-a germană, condusă de generalul Paulus, a ajuns la Stalingrad, unde a întâlnit o puternică contraofensivă.

La începutul lunii februarie a anului 1943, germanii au capitulat. Din acest moment, armata germană a început să piardă iniţiativa pe Frontul de Est.

Un nou front s-a deschis în Europa la 6 iunie 1944, Ziua Z, Aliaţii asigurând un cap de pod pentru succesul operaţiunii Overlord, conduse de generalul american Dwight D. Eisenhower. Normandia a reprezentat doar începutul unei ample ofensive pe noul front din vestul Europei. Trupele aliate au eliberat ulterior Franţa, Belgia, Luxemburgul şi Olanda, pătrunzând în inima Germaniei câteva luni mai târziu.

În vara anului 1944, Armata Roşie a lansat o puternică ofensivă generală împotriva armatelor germane. La 23 august, România s-a alăturat Naţiunilor Unite, provocând o breşă masivă în sistemul defensiv german. Militarii sovietici, beneficiind de sprijinul trupelor române, au depăşit rapid aliniamentul Munţilor Carpaţi, începând acţiunile de eliberare a nord-estului României, Ungariei, Austriei, Cehoslovaciei etc. Ca urmare a acestei ofensive, Germania şi-a retras tot dispozitivul militar din Balcani. Tot în 1944, Aliaţii au obţinut controlul asupra spaţiului aerian al Europei, Germania fiind supusă unei ample campanii de bombardament.

Pe frontul din Pacific, în 1944, Statele Unite au recucerit arhipelagul Filipinelor şi o serie de puncte strategice, permiţând declanşarea unei vaste campanii de bombardament asupra Japoniei. În octombrie, flota niponă a fost înfrântă definitiv în Bătălia aeronavală din Golful Leyte.

În Est, sovieticii au declanşat, la începutul anului 1945, o puternică ofensivă pe toată linia frontului, atingând frontierele Germaniei. Pe Frontul de Vest, după eşecul ofensivei germane din Ardeni, din decembrie 1944, Aliaţii au lansat o vastă ofensivă, pătrunzând pe teritoriul german. Armatele sovietice şi cele anglo-americane s-au întâlnit pe Elba în primăvară, Berlinul fiind înconjurat de Armata Roşie.

În primele zile din mai, trupele germane au capitulat, iar la 8 mai, a fost semnat Armistiţiul care punea capăt războiului din Europa.

În Pacific, trupele americane au debarcat în Iwo Jima, în luna februarie, pe care au cucerit-o în luna martie cu grele pierderi, iar la 1 aprilie a început sângeroasa bătălie pentru insula Okinawa, care s-a încheiat în iunie. Statele Unite au lansat, la 6 august, deasupra oraşului japonez Hiroshima, prima bombă nucleară, iar la 9 august a fost lansată cea de-a doua bombă atomică, asupra oraşului Nagasaki. Japonia a capitulat în scurt timp, armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie, pe puntea cuirasatului Missouri.

În urma semnării acestui armistiţiu a luat sfârşit cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 50 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactori Arhiva-foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Anca Pandea)