Sărbătorită anual, la 26 aprilie, Ziua mondială a proprietăţii intelectuale reprezintă un prilej de a promova rolul proprietăţii intelectuale în încurajarea inovaţiei şi creativităţii.

În această zi celebrăm nu numai forţa enormă a creativităţii umane, ci şi drepturile de proprietate intelectuală, care ajută la alimentarea şi canalizarea acestei forţe, făcând din ea un important motor al dezvoltării economice, culturale şi sociale.

Ediţia din 2015, dedicată muzicii are ca moto "Get up, Stand Up. For Music.". În urmă cu aproximativ patru decenii Bob Marley, o legendă a muzicii, şi grupul său "The Wailers" au lansat albumul "Burnin'", ce includea şi piesa "Get Up, Stand Up". Atunci nu şi-au imaginat că ritmurile acestei simple melodii vor deveni atât de populare. Având o conotaţie socială profundă, ulterior s-a transformat într-un imn internaţional pentru apărarea drepturilor omului, menţionează site-ul www.wipo.int.

Muzica de care ne bucuram astăzi este rodul inspiraţiei şi muncii asidue depuse de oamenii de creaţie din întreaga lume - cântăreţi şi compozitori; muzicieni şi editori; producători, ingineri şi mulţi alţii. Amploarea şi diversitatea rezultă din accesibilitatea fără precedent la diverse genuri şi stiluri muzicale, ceea ce ne permite să descoperim aproape zilnic noi forme hibride de muzică. Tehnologiile prin care avem acces la progresele industriei muzicale se schimbă aproape la fel de repede. Descărcarea, cumpărarea sau subscrierea, vânzarea directă de la autorul operei muzicale la consumator - toate opţiunile sunt accesibile. Dezvoltarea tehnologică a condus la apariţia unor noi modele de afaceri generând o accesibilitate fără precedent la diferite stiluri şi genuri muzicale. De la Opera din Beijing la Filarmonica din Viena, de la Bamako Blues la "Chicago house", muzica transcende graniţele şi ne conectează unii cu ceilalţi.

În mesajul său, directorului general al Organizaţie Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), Francis Gurry, menţionează faptul că muzica este o parte a unei revoluţii extraordinare, care se întâmplă în jurul nostru. Datorită tehnologiei digitale şi a Internetului, în prezent avem acces la o ofertă muzicală mai mare decât oricând. Internetul a creat o piaţă globală şi o scenă mondială pentru muzică. În această nouă economie digitală trebuie să avem însă grijă să nu-i pierdem din vedere pe creatori şi pe interpreţi. Pentru o viaţă culturală vibrantă este esenţial ca toate categoriile de creatori, compozitori, textieri şi interpreţi să poată trăi decent din muzica lor. Proprietatea intelectuală va juca un rol din ce în ce mai important pe scena internaţională.

În cadrul evenimentelor propuse la nivel mondial de către OMPI se înscriu şi manifestările care vor avea loc la nivel naţional şi care vor fi organizate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în colaborare cu Societatea Română de Radiodifuziune (SRR). Manifestările sunt organizate cu sprijinul Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA), Uniunii Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), Societăţii Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice (PERGAM) şi Societăţii pentru Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual - Societatea Autorilor România din Audiovizual (DACIN-SARA), după cum menţionează www.aimr.ro.

În România, asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale se realizează, în principal, prin două instituţii de specialitate: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), în domeniul proprietăţii industriale, şi Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în domeniul drepturilor de autor şi al drepturilor conexe.

În 2000, statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale au desemnat ziua de 26 aprilie, dată la care, în 1970, a intrat în vigoare convenţia de înfiinţare a OMPI, ca zi dedicată recunoaşterii contribuţiei pe care inventatorii şi artiştii o au la dezvoltarea societăţii. OMPI este una din agenţiile specializate ale Naţiunilor Unite. A fost creată în 1967 cu scopul declarat de a încuraja activitatea creatoare şi promovarea proprietăţii intelectuale oriunde în lume. Are în mod curent 183 de state membre, administrează 23 de tratate internaţionale, având sediul mondial la Geneva, în Elveţia.

Proprietatea intelectuală se referă la recunoaşterea paternităţii unei anumite invenţii, creaţii sau idei şi la drepturile legale rezultate în urma activităţii intelectuale respective. Drepturile de proprietate intelectuală se împart în două mari categorii: drepturile de autor, care protejează creaţiile literare, artistice şi ştiinţifice, şi drepturile de proprietate industrială, care includ brevetele, patentele. AGERPRES / (Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Cerasela Bădiţă)