Unul dintre cele mai fascinante monumente ale naturii din România Peştera Muierilor este şi prima peşteră electrificată din ţara noastră. Aflată în comuna Baia de Fier din judeţul Gorj, aceasta a fost săpată în masivul calcaros Parâng (marginea sudică), de râul Galbenul, la o altitudine de 700 de metri, aşa cum relatează www. novaciranca.ro.

Declarată Rezervaţie Speologică în anul 1955 şi Monument de Rezervaţie Naturală, Peştera Muierilor conţine originale concreţiuni calcaroase care îi conferă unicitate şi care sunt principalele atracţii ale acesteia. După cum arată site-ul www.infoghidromania.com, aici se întâlnesc impresionante forme ale reliefului carstic precum Bazinele Mici, Orga, compusă din stalagmite unite cu stalactite, Domul Mic, ce are aspectul unui castel cu trepte formate din stalactite şi stalagmite, Altarul cu stalagmite-coloane foarte apropiate între ele, Cupola altarului, asemănătoare unei catedrale, Amvonul, Cascadele Împietrite, Dantela de Piatră, Sala Turcului, Candelabrele Mari sau Vălul Miresei.

Alte atracţii ale peşterii sunt, potrivit surselor amintite, Bazinele Mari, Poarta, Sala cu Guano, Sala Roşie a Luminii, Sala Bolţilor, Coşul peşterii, imaginea Stâncii Însângerate, denumită astfel datorită scurgerilor oxidului de fier sau Galeria Urşilor unde s-au descoperit urşi de cavernă complet pietrificaţi, dar şi un adevărat cimitir de resturi de vulpi, lupi, capre sălbatice şi mistreţi.

De asemenea se remarcă Sala Musteriană unde s-au descoperit obiecte şi unelte datând din Paleolitic, Sala Liliecilor care adăposteşte numeroase colonii de lilieci din speciile Myotis, Miniopterus şi Rhinolophus, Sala Minunilor unde se află formaţiuni carstice precum Soacra, Japoneza, Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici sau Coloana cu meduze. Deosebite sunt şi Sala Perlelor cu un tavan jos, chiar sub un metru în unele locuri, şi o podea de forma unui mozaic, din cauza numeroaselor cristale şi perle de peşteră, şi nu în ultimul rând Galeria electrificată, galeria principală a Peşterii ce găzduieşte structuri ca Bazinele Mici şi Bazinele Mari care mai ales primăvara sunt pline cu apă.

În anul 1952, au fost descoperite în această peşteră şi fragmente de oase umane, între care fragmente de craniu aparţinând unui individ de sex feminin ce au fost recent datate de către cercetători ca având o vechime de aproximativ 30.000 ani.

Cu o lungime de peste 3.500 de metri, Peştera Muierilor este compusă din patru Galerii dispuse pe două niveluri. Nivelul inferior constituie rezervaţia speologică împărţită în două sectoare - nord (1.500m) şi sud (880m). Etajul superior are o lungime de peste 1.200 de metri şi este compus dintr-o reţea de cavităţi şi canale foarte greu accesibile. Pe acest nivel numai o porţiune de circa 550 de metri este vizitabilă fiind amenajată pentru turişti la o înălţime de 40 de metri.

În Cupola înaltă de 17 metri sunt întâlnite colonii de lilieci.

Denumirea Peşterii Muierilor (regionalismul ''muiere'' înseamnă ''femeie căsătorită'') vine din timpuri străvechi, potrivit legendelor. Unele dintre acestea susţin că în timpul războaielor cu năvălitorii locurilor, pe când bărbaţii plecau la lupte, în această peşteră se adăposteau femeile cu copii şi bătrânii. Alte legende datorează denumirea faptului în zilele uscate de secetă, femeile mergeau să toarcă la gura acestei peşteri, curentul de aer ce ieşea din interiorul ei uşurându-le munca.

Primele informaţii scrise despre acest monument al naturii datează din anul 1870, când a fost menţionat de arheologul Alexandru Odobescu  într-un chestionar arheologic, aşa cum precizează site-ul www.romanianmonasteries.org.

După electrificarea Peşterii, între anii 1963 şi 1978 aceasta a devenit cel mai popular obiectiv turistic speologic al României, fiind vizitată anual de zeci de mii de turişti. Poate fi vizitată perioada mai-octombrie, iar la ea se poate ajunge din şoseaua (DN 67) care leagă Târgu Jiu de Râmnicu Vâlcea prin localitatea Poienari spre Baia de Fier.

Peştera Muierilor rămâne un loc magic şi plin de mistere. Se spune că aici se petrec minuni, iar femeile care nu pot avea copii îşi găsesc "leacul". De asemenea, se pare că ar avea efecte curative pentru anumite afecţiuni, precum astm bronşic, diabet, reumatism, dereglări hormonale, depresii, stress sau insomnii. AGERPRES (Documentare-Cerasela Bădiţă, editor: Horia Plugaru)