Ziua mondială a meteorologiei (World Meteorological Day) se marchează la 23 martie, din 1961, şi reprezintă intrarea în vigoare, la 23 martie 1950, a Convenţiei ONU care a transformat vechea Organizaţie Meteorologică Internaţională într-o organizaţie interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM). În 1951, aceasta a devenit agenţie specializată a ONU pentru meteorologie, hidrologie operaţională şi ştiinţe conexe geofizice.

Misiunea sa fundamentală este de a sprijini ţările lumii în furnizarea de servicii meteorologice şi hidrologice, de a proteja viaţa şi proprietatea de dezastre naturale legate de vreme, climă şi apă, de a proteja mediul, precum şi de a contribui la dezvoltarea durabilă. Acest lucru nu se poate întâmpla fără observaţiile, cercetarea şi operaţiunile necesare care dezvoltă înţelegerea şi cunoaşterea vremii şi a climei.

A ajuns o tradiţie ca în fiecare an, de Ziua mondială a meteorologiei, OMM să propună spre dezbatere o temă de interes universal, pentru toate cele 191 de state membre. Tema de anul acesta încurajează cunoaşterea climei pentru a putea acţiona asupra efectelor acesteia (''Climate knowledge for climate action'') şi oferă oportunitatea de a face un bilanţ al cunoştinţelor climatice acumulate în ultimele decenii, ca o bază esenţială pentru a sprijini calea spre acţiuni mai ambiţioase, pentru a aborda schimbările climatice şi variabilitatea climei, potrivit www.wmo.int/worldmetday.

Variabilitatea climatului natural aduce beneficii dar şi riscuri pentru oameni, comunităţi şi economie. Pe de o parte, pot fi veri lungi cu perioade de vegetaţie prelungite sau ierni cu zăpadă care aduce apa necesară prin topirea acesteia primăvara. Pe de altă parte, poate fi vorba despre deficit de apă, secetă, valuri de căldură, inundaţii, furtuni puternice şi valuri de coastă care afectează viaţa şi provoacă pagube materiale.

În prezent, pe termen scurt sau sezonier, variabilitatea climei este influenţată de schimbările climatice induse de om, care se manifestă prin creşterea temperaturilor, modificarea tiparelor meteorologice, creşterea nivelului mării.

Oamenii de ştiinţă fac previziuni din ce în ce mai sigure privind temperaturile şi tendinţele de precipitaţii, creşterea nivelului mării şi acidificarea oceanelor. Aceste cunoştinţe despre climă, împreună cu evaluarea impactului probabil asupra anumitor regiuni, comunităţi şi sectoare socio-economice, este esenţială pentru posibilitatea combaterii schimbărilor climatice, care va permite oamenilor să reducă riscurile legate de schimbările climatice.

Agenda Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru anii următori va include obiective pentru a încetini ritmul alarmant al schimbărilor climatice şi degradării mediului, care reprezintă ameninţări fără precedent pentru omenire.

În mesajul secretarului OMM, M. Jarraud, cu ocazia Zilei mondiale a meteorologiei 2015, se arată că Organizaţia Meteorologică Mondială are misiunea fundamentală de a sprijini ţările lumii în furnizarea de servicii meteorologice şi hidrologice, pentru a proteja viaţa şi proprietatea de dezastre naturale legate de vreme, climă şi apă, de a proteja mediul, precum şi de a contribui la dezvoltarea durabilă. Acest lucru nu se poate întâmpla fără cercetările şi operaţiunile necesare pentru înţelegerea şi cunoaşterea climei.

''Schimbările climatice ne privesc pe toţi. Acestea afectează aproape toate sectoarele socio-economice, de la agricultură la turism, de la infrastructură până la sănătate. Au impact asupra resurselor strategice, cum ar fi apă, hrană, energie, încetinesc şi chiar ameninţă dezvoltarea durabilă, nu numai în ţările în curs de dezvoltare. (...) Astăzi, prognoza meteo pe o medie de cinci zile în avans este la fel de exactă ca prognoza pe două zile, în urmă cu 25 de ani. Acest lucru a fost posibil datorită progreselor în teledetecţie, inclusiv sateliţi, îmbunătăţiri majore în domeniul ştiinţei şi informaticii'', mai spune mesajul postat pe www.wmo.int/worldmetday.

Cunoştinţele climatice trebuie să fie oferite într-o formă uşor de înţeles şi de utilizat de cei care au nevoie de ele. Serviciile climatice pot ajuta în elaborarea de politici şi planuri de acţiune care pot consolida rezistenţa în faţa dezastrelor naturale şi pot promova o economie care să ţină seama de ecologie.

Autorităţile de sănătate publică pot folosi previziunile climatice pentru a evita posibilele consecinţe pentru sănătate ale fenomenelor climatice extreme, cum ar fi seceta, valurile de căldură şi inundaţiile. Cunoştinţele climatice pot fi folosite pentru a optimiza evitarea şi gestionarea inundaţiilor. Sectorul energetic utilizează informaţii climatice pentru a decide unde şi ce tip de centrale ar trebui să fie construite în anumite zone. AGERPRES /(Documentare - Daniela Dumitrescu, Marina Bădulescu, editor: Andreea Onogea)