De la apariţia sa, radioul a fascinat lumea, iar astăzi încercăm să înţelegem de ce ne place şi de ce avem nevoie de el acum, mai mult ca oricând!

Celebrată la 13 februarie, începând cu anul 2012, Ziua Mondială a Radioului marchează prima emisie a postului de radio al Naţiunilor Unite, în 1946.

Pentru aniversarea din acest an, UNESCO a propus tema: "Inovaţie şi tineret la radio", prin care se solicită implicarea tinerilor în acţiunile desfăşurate la radio şi în acelaşi timp susţine necesitatea implementării unor noi soluţii prin care să poată fi asigurată optim protecţia tinerilor jurnalişti care îşi riscă viaţa în zonele de conflict şi de dezastre.

UNESCO încurajează toate ţările să celebreze Ziua Mondială a Radioului prin organizarea de acţiuni în parteneriat cu posturile de radio naţionale, regionale şi internaţionale, organizaţii neguvernamentale, media şi ascultători, pentru a atrage atenţia asupra importanţei extraordinare a acestui mijloc de comunicare, fără de care mulţi oameni nu ar avea acces la informaţii.

În mesajul transmis pentru acest an de către directorul general al UNESCO, Irina Bokova, se menţionează faptul că 2015 este al patrulea an în care celebrarea Zilei Mondiale a Radioului se concentrează asupra situaţiei tinerilor. Cu această ocazie, UNESCO susţine şi menţine ca prioritară integrarea socială a tinerilor sub 30 de ani, care reprezintă mai mult de jumătate din populaţia lumii, şi subliniază puterea radioului de a contribui la realizarea acestui obiectiv social.

Radioul poate oferi mijloacele necesare pentru o schimbare, fiind un vector de coeziune, educaţie şi cultură. El poate deveni o platformă pentru schimbare, în care tinerii pot să dezbată preocupările lor actuale. S-a constat că posturile de radio au prea puţine programe dedicate tinerilor. Această populaţie tânără nu este reprezentativă în mass-media şi s-a observat de cele mai multe ori o excludere socială, economică şi democratică a tineretului. De cele mai multe ori îndepărtarea tinerilor se face pornind de la menţiunea lipsei de experienţă sau existenţa uneia mult prea reduse în domeniul în care solicită integrarea.

Un alt aspect asupra căruia se insistă în mesaj este şi necesitatea unor idei inovatoare prin care să se poată asigura protecţia celor care îşi desfăşoară activitatea în regiuni sensibile sau periculoase. Mulţi tineri şi-au riscat viaţa în serviciul de informaţii şi radio. Obiectivul Zilei Mondiale a Radioului în 2015, reflectă eforturile UNESCO de a contracara toate formele de discriminare.

În acest an, în această zi, Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (UIT), European Broadcasting Union (EBU) şi UNESCO sunt gazdele unei emisiuni transmise în direct şi în comun pe parcursul întregii zile, emisiune care va fi transmisă on-line. Site-ul Zilei Mondiale a Radioului pune la dispoziţia celor care vor să sărbătorească, material tipărit şi digital - bannere, postere, logo-uri şi fotografii de mare profil.

Ideea celebrării Zilei Mondiale a Radioului a venit din partea Academiei Spaniole de Radio. Delegaţia Permanentă a Spaniei la UNESCO a prezentat în mod oficial propunerea la cea de a 187-a sesiune a Comitetului Executiv al UNESCO, din septembrie 2011. La 3 noiembrie 2011, în cadrul celei de-a 36-a Conferinţe generale a UNESCO, a fost aprobată crearea Zilei Mondiale a Radioului, pentru a promova cooperarea internaţională între radiodifuzori, dar şi pentru a încuraja accesul la informaţie prin intermediul posturilor de radio de pe întreg globul.

La 1 noiembrie 1928, ora 17,00, se inaugura, cu apelul ''Alo, Alo aici Radio Bucureşti, România'', postul naţional de radio, cuvinte rostite de Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei româneşti. La 10 martie 1929, a debutat la microfon cel care a ţinut cele mai multe conferinţe radiofonice: Nicolae Iorga. În România Decretul regal de aplicare a "Legii Radiofoniei", adoptat la 15 decembrie 1925, a fost transmis ulterior şi Oficiului Internaţional de Radiofonie de la Geneva. Cu toate că legea a creat un cadru favorabil înfiinţării Societăţii Române de Radiodifuziune, aceasta nu a fost inaugurată decât trei ani mai târziu.

La 22 decembrie 1927, Consiliul de Miniştri a aprobat, în sfârşit, înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (actuala Societate Română de Radiodifuziune). Astăzi funcţionează zeci de posturi radio în Bucureşti, dar şi la nivel local iar unele posturi transmit doar online. AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiţă)