Pe Bulevardul I.C. Brătianu, la intersecţia cu Strada Lipscani, în sectorul 3 al Capitalei, este amplasată Statuia Lupoaicei, o copie a celebrului monument roman "Lupa Capitolina".
Darul Romei pentru Bucureşti este copia unei lucrări antice, realizată de un artist anonim. Monumentul reprezintă o lupoaică de dimensiuni aproximativ reale, sub care se află doi copii, ce îi reprezintă pe fraţii gemeni Romulus şi Remus, întemeietorii legendari ai Romei, concepuţi, conform legendei, în urma unei legături dintre zeul Marte şi o vestală Rhea Silvia.
Încă din secolul al XVIII-lea, oamenii de ştiinţă au avut dispute referitoare la originile statuii-simbol a Romei. Până de curând s-a crezut că Statuia Lupoaicei este o lucrare etruscă datând din secolul al V-lea î.Hr. Teste recente au arătat, însă, că "Lupa Capitolina" a fost realizată abia în secolul al XIII-lea, Romulus şi Remus fiind adăugaţi în secolul al XV-lea.
Originalul este păstrat în ''Museo Nuovo'' din Palazzo dei Conservatori din Roma, iar o copie este expusă în aer liber în Piazza Del Campidoglio. De asemenea, mai multe copii ale monumentului sunt răspândite în întreaga lume.
În România, cea dintâi Lupoaică a ajuns aici acum mai bine de un secol, în 1906, când autorităţile române au organizat, în Parcul Carol o Expoziţie Naţională, după modelul expoziţiilor universale de la Paris. Prin organizarea acestui eveniment, în parcul special amenajat cu această ocazie, s-au celebrat cele patru decenii de domnie a regelui Carol I, 25 ani de la proclamarea Regatului României, dar şi 1.800 ani de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian.
În cadrul expoziţiei, au fost atribuie pavilioane şi unor ţări străine, precum Italia, Elveţia, Franţa, Germania, dar şi Comisiei Europene a Dunării.
Cu acest prilej, în cadrul unei festivităţi solemne, viceprimarul Romei, şeful delegaţiei municipalităţii romane, a dăruit oraşului Bucureşti o copie a Lupoaicei, un simbol al latinităţii poporului român. Cel care a făcut oficiile de primire a fost Comisarul General al Expoziţiei dr. Constantin I. Istrati, membru al Academiei, profesor la Universitatea din Bucureşti, senator şi fost ministru.
Statuia a fost aşezată în Palatul Artelor, o clădire impresionantă aflată în capătul perspectivei ce se deschidea de la intrarea principală în parc, din piaţa 11 Iunie, spre Dealul Filaretului. În sala principală, luminată printr-o cupolă de sticlă, alături de alte sculpturi şi opere de artă de mari dimensiuni, Lupoaica a stat trei săptămâni până la inaugurarea ei oficială, în septembrie 1906, la Arenele Romane.
Statuia a fost aşezată pe un piedestal de piatră ce avea mai multe inscripţii: Darul Romei - 1906, un scut cu acronimul S.P.Q.R. (Senatus Populusque Romanus - Senatul şi Poporul Roman) şi o stemă reprezentând un soldat roman. Unele surse spun că darul sosise cu tot cu soclu de la Roma, altele susţin că frumosul postament de piatră ar fi fost cioplit de lucrători italieni aşezaţi demult în România.
Aici a putut fi admirată de vizitatori până în 1908, când a fost mutată pentru prima dată în faţa Lipscanilor, pe străduţa care ducea spre biserica Sfântul Gheorghe Nou, pe locul unui puţ de răspântie, străjuit de o nimfă din fontă. Mica răscruce a fost botezată Piaţa Romei.
''Lupa Capitolina'' a fost mutată în 1931, pe Dealul Mitropoliei, puţin mai jos de clopotniţă, unde a rămas până în 1965, când regimul comunist a aşezat-o în scuarul plin de arbori şi arbuşti din Piaţa Dorobanţi, care o ascundeau privirilor. Aici a stat peste trei decenii.
Cu ocazia vizitei la Bucureşti a premierului italian Romano Prodi, la 5 mai 1997, statuia a fost mutată în Piaţa Romană. În spatele ei se deschidea perspectiva bulevardului Lascăr Catargiu, până în Piaţa Victoriei.
În 2010, Lupoaica s-a întors în locul amplasării sale din 1908, piaţa de la la intrarea pe strada Lipscani fiind redenumită Piaţa Roma. La ceremonia de inaugurare au participat ambasadorul Italiei în România, Mario Cospito, primarul Romei, Giovanni Alemanno, care s-a aflat într-o vizită de două zile în Bucureşti, şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Înainte de a fi instalată în mica piaţetă din Centrul Vechi al Capitalei, statuia a fost ţinută timp de două luni la Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, unde a fost recondiţionată.
În 1921, la câţiva ani după actul istoric de la 1 decembrie 1918, când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, atât oraşul Cluj-Napoca, cât şi oraşul Chişinău au primit o copie a statuii ''Lupa Capitolina'' din partea municipalităţii Romei. La 23 aprilie 1926, Timişoara a primit de asemenea, o copie a statuii Lupoaicei.
De-a lungul timpului, replici ale celebrei statui realizate de artişti români, au fost instalate în mai multe oraşe din România, printre care: Alba Iulia, Blaj, Brad, Braşov, Constanţa, Dej, Galaţi, Năsăud, Săcele, Satu Mare, Sighişoara, Târgu Mureş, Târnăveni, Topliţa, Turda, Zalău. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)
Darul Romei pentru Bucureşti este copia unei lucrări antice, realizată de un artist anonim. Monumentul reprezintă o lupoaică de dimensiuni aproximativ reale, sub care se află doi copii, ce îi reprezintă pe fraţii gemeni Romulus şi Remus, întemeietorii legendari ai Romei, concepuţi, conform legendei, în urma unei legături dintre zeul Marte şi o vestală Rhea Silvia.
Încă din secolul al XVIII-lea, oamenii de ştiinţă au avut dispute referitoare la originile statuii-simbol a Romei. Până de curând s-a crezut că Statuia Lupoaicei este o lucrare etruscă datând din secolul al V-lea î.Hr. Teste recente au arătat, însă, că "Lupa Capitolina" a fost realizată abia în secolul al XIII-lea, Romulus şi Remus fiind adăugaţi în secolul al XV-lea.
Originalul este păstrat în ''Museo Nuovo'' din Palazzo dei Conservatori din Roma, iar o copie este expusă în aer liber în Piazza Del Campidoglio. De asemenea, mai multe copii ale monumentului sunt răspândite în întreaga lume.
În România, cea dintâi Lupoaică a ajuns aici acum mai bine de un secol, în 1906, când autorităţile române au organizat, în Parcul Carol o Expoziţie Naţională, după modelul expoziţiilor universale de la Paris. Prin organizarea acestui eveniment, în parcul special amenajat cu această ocazie, s-au celebrat cele patru decenii de domnie a regelui Carol I, 25 ani de la proclamarea Regatului României, dar şi 1.800 ani de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian.
În cadrul expoziţiei, au fost atribuie pavilioane şi unor ţări străine, precum Italia, Elveţia, Franţa, Germania, dar şi Comisiei Europene a Dunării.
Cu acest prilej, în cadrul unei festivităţi solemne, viceprimarul Romei, şeful delegaţiei municipalităţii romane, a dăruit oraşului Bucureşti o copie a Lupoaicei, un simbol al latinităţii poporului român. Cel care a făcut oficiile de primire a fost Comisarul General al Expoziţiei dr. Constantin I. Istrati, membru al Academiei, profesor la Universitatea din Bucureşti, senator şi fost ministru.
Statuia a fost aşezată în Palatul Artelor, o clădire impresionantă aflată în capătul perspectivei ce se deschidea de la intrarea principală în parc, din piaţa 11 Iunie, spre Dealul Filaretului. În sala principală, luminată printr-o cupolă de sticlă, alături de alte sculpturi şi opere de artă de mari dimensiuni, Lupoaica a stat trei săptămâni până la inaugurarea ei oficială, în septembrie 1906, la Arenele Romane.
Statuia a fost aşezată pe un piedestal de piatră ce avea mai multe inscripţii: Darul Romei - 1906, un scut cu acronimul S.P.Q.R. (Senatus Populusque Romanus - Senatul şi Poporul Roman) şi o stemă reprezentând un soldat roman. Unele surse spun că darul sosise cu tot cu soclu de la Roma, altele susţin că frumosul postament de piatră ar fi fost cioplit de lucrători italieni aşezaţi demult în România.
Aici a putut fi admirată de vizitatori până în 1908, când a fost mutată pentru prima dată în faţa Lipscanilor, pe străduţa care ducea spre biserica Sfântul Gheorghe Nou, pe locul unui puţ de răspântie, străjuit de o nimfă din fontă. Mica răscruce a fost botezată Piaţa Romei.
''Lupa Capitolina'' a fost mutată în 1931, pe Dealul Mitropoliei, puţin mai jos de clopotniţă, unde a rămas până în 1965, când regimul comunist a aşezat-o în scuarul plin de arbori şi arbuşti din Piaţa Dorobanţi, care o ascundeau privirilor. Aici a stat peste trei decenii.
Cu ocazia vizitei la Bucureşti a premierului italian Romano Prodi, la 5 mai 1997, statuia a fost mutată în Piaţa Romană. În spatele ei se deschidea perspectiva bulevardului Lascăr Catargiu, până în Piaţa Victoriei.
În 2010, Lupoaica s-a întors în locul amplasării sale din 1908, piaţa de la la intrarea pe strada Lipscani fiind redenumită Piaţa Roma. La ceremonia de inaugurare au participat ambasadorul Italiei în România, Mario Cospito, primarul Romei, Giovanni Alemanno, care s-a aflat într-o vizită de două zile în Bucureşti, şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Înainte de a fi instalată în mica piaţetă din Centrul Vechi al Capitalei, statuia a fost ţinută timp de două luni la Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, unde a fost recondiţionată.
În 1921, la câţiva ani după actul istoric de la 1 decembrie 1918, când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, atât oraşul Cluj-Napoca, cât şi oraşul Chişinău au primit o copie a statuii ''Lupa Capitolina'' din partea municipalităţii Romei. La 23 aprilie 1926, Timişoara a primit de asemenea, o copie a statuii Lupoaicei.
De-a lungul timpului, replici ale celebrei statui realizate de artişti români, au fost instalate în mai multe oraşe din România, printre care: Alba Iulia, Blaj, Brad, Braşov, Constanţa, Dej, Galaţi, Năsăud, Săcele, Satu Mare, Sighişoara, Târgu Mureş, Târnăveni, Topliţa, Turda, Zalău. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.