Ziua de 11 ianuarie a fost declarată, prin Hotărârea de Guvern nr. 458/5 mai 2010, Ziua Artei Fotografice în România. 11 ianuarie reprezintă ziua de naştere a lui Carol Popp de Szathmary (1812-1887), recunoscut ca primul fotograf al României.

Pictor şi fotograf, Carol Popp de Szathmary s-a născut la 11 ianuarie 1812, la Satu-Mare.

A studiat la Seminarul Teologic din Blaj, dar l-a întrerupt, plecând să studieze pictura la Roma. A imortalizat chipuri şi scene din Războiul Crimeii (1853-1856), devenind primul artist fotograf român şi primul fotoreporter de război din lume. În primăvara lui 1854, artistul s-a deplasat pe malul Dunării, în preajma Olteniţei şi a Silistrei, unde se dădeau lupte, fotografiind bivuacurile, fortificaţiile şi combatanţii. Staţionarea trupelor ruseşti, apoi a celor turceşti şi austriece la Bucureşti i-a oferit artistului fotograf o neaşteptată posibilitate de afirmare.

Acest pionier al fotografiei a realizat o bogată colecţie de chipuri militare. La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clişee pe sticlă şi fotografii cu ofiţeri superiori din toate armele şi din toate taberele. Lui îi aparţine şi portretul generalului rus, Mihail Dimitrievici Gorceakov, publicat în revista "The Illustrated London News" din 3 octombrie 1855.

A fost premiat în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris din 1855, unde a prezentat albumul care cuprinde imagini din Războiul Crimeii. Pe lângă acest album, Szathmary a oferit câte un exemplar împăraţilor Napoleon al III-lea şi Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtembergului şi marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.

Bun desenator, specialist în tehnica acuarelei, a fost pictorul Curţii Regale din Cotroceni. A fost pictor şi fotograf oficial al regelui Carol I (1866-1914).

În perioada 1860-1870, Carol Popp de Szathmary a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii 10 fotografi din Europa.

A deschis expoziţii la Bucureşti (1864, 1868). La Viena (1873) a expus, cu ocazia Expoziţiei Universale, costume naţionale şi peisaje româneşti şi a obţinut premiul al II-lea. A murit la 3 iunie 1887.

Asociaţia Artiştilor Fotografi
La 28 noiembrie 1956, a fost înfiinţată Asociaţia Artiştilor Fotografi, prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. Membrii fondatori au fost Aurel Bauch, ing. T. Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler-Weiselberger, Vulpaş Gh, Hananel Ion, Lovinescu Andrei, ing. Comănescu Silviu, dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Şerban, Kauffman Alfred, ing. Mărculescu Herbert, ing Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, ing. Bubuleac A. şi Cernescu Sever.

Asociaţia Artiştilor Fotografi din România a avut sediul, iniţial, în Bucureşti, Piaţa Scânteii nr. 1, Raion Stalin. În 1960, sediul Asociaţiei s-a mutat la parterul Palatului ''Universul'' din strada Brezoianu nr. 24, în care a fost amenajată o bibliotecă şi o Galerie de artă fotografică. Era singura galerie permanentă de acest fel din România, aici fiind organizate expoziţii ale unor artişti fotografi din ţară şi din străinătate. Asociaţia a obţinut, ulterior, un spaţiu pe strada Schitu Măgureanu, în care a fost amenajat un studio de creaţie cu o dotare tehnică fără precedent la vremea respectivă: aparate de fotografiat, aparate de mărit, lumini de studio, laboratoare pentru prelucrarea fotografiilor alb-negru şi color şi un punct de vânzare a materialelor fotosensibile (filme, hârtie şi soluţii).

În toată această perioadă, Asociaţia Artiştilor Fotografi a organizat Saloane Internaţionale ale României, majoritatea fiind vernisate la Galeria Dalles din Bucureşti.

Asociaţia Artiştilor Fotografi a editat, în colaborare cu Institutului Naţional de Informare şi Documentare Ştiinţifică şi Tehnică, buletinul Asociaţiei, intitulat ''Fotografia'' (1966-1989), apoi, în colaborare cu Institutul Central de Documentare Tehnică, a editat caietele selective ''Fotografia'', în care au fost publicate, în principal, articole de tehnică fotografică, iar din 1990, pentru o perioadă foarte scurtă, revista ''Fotografia&Video''. Aceasta a reapărut în 2001, devenind organul de presă oficial al AAF-România. În 2001, AAF era compusă din opt filiale teritoriale: Banat, Bucovina, Bucureşti, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia şi Transilvania, precum şi din 17 fotocluburi afiliate, membri individuali străini şi din diasporă şi 1.500 de membri individuali. În scurt timp, AAF a redus numărul fotocluburilor la 15 şi, ulterior, şi-a încetat, practic, activitatea.

Abia în 2007, cinci artişti fotografi cunoscuţi, preşedinţi de fotocluburi, au demarat acţiunea de reconstituire a Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România. AAFR a încheiat protocoale de parteneriat cu 46 de organizaţii din oraşele: Arad, Bucureşti, Bistriţa, Braşov, Brăila, Botoşani, Cluj-Napoca, Câmpina, Craiova, Galaţi, Gheorgheni, Gura Humorului, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Miercurea Ciuc, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgovişte, Târgu Mureş, Timişoara, Valea lui Mihai, respectiv cu organizaţii din ţările limitrofe României: Cernăuţi (Ucraina), Chişinău (R. Moldova), Debrecen şi Szolnok (Ungaria), Novi - Sad (Serbia). În prezent, sediul Asociaţiei este în sectorul 5 din Capitală.

Noul comitet director a aplicat o strategie de promovare şi valorificare a lucrărilor fotografice. Cea mai reprezentativă manifestare tradiţională este Festivalul naţional cu participare internaţională ''Luna Fotografiei din România'', organizat, începând cu anul 2010, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, în parteneriat cu Institutul Cultural Român. Acesta cuprinde o serie de manifestări expoziţionale de excepţie, vernisate atât în Capitală, cât şi în cele mai importante centre fotografice din România, precum şi în Cernăuţi (Ucraina), respectiv Budapesta şi Szeged (Ungaria).

În 12 ianuarie 2011, a avut loc vernisajul primului Salon al Artiştilor Fotografi din Bucureşti, organizat sub patronajul Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România.

De asemenea, începând cu 2011, iubitorii de artă fotografică pot participa la Salonul Artiştilor Fotografi din Bucureşti, care deschide, în fiecare an, suita manifestărilor artistice ce au loc în cadrul festivalului ''Luna Fotografiei din România''. Salonul omagiază, la fiecare ediţie, câte un artist fotograf consacrat, care a îmbogăţit patrimoniul artei fotografice româneşti.

În luna mai 2012, a fost lansat oficial Festivalul Fotografiei Europene, ediţia I, organizat de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, Reprezentanţa Comisiei Europene şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România, sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Ediţia din acest an a Salonului Artiştilor Fotografi din Bucureşti este vernisată la 11 ianuarie, în spaţiul expoziţional F64 din Bucureşti.

Expoziţii de fotografie AGERPRES în ţară şi peste hotare
În luna mai 2006, la Viena (Austria) a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografie ''Bucureşti - Micul Paris'', realizată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES.

În februarie 2007, la Universitatea Palaky din Olomouc (Cehia), a fost vernisată expoziţia de fotografie ''Here in Europe'', realizată de fotoreporterii AGERPRES.

La sfârşitul lunii martie 2009, Camera Deputaţilor a găzduit, la Palatul Parlamentului, expoziţia de fotografie intitulată ''Cel mai mare eveniment politico-diplomatic găzduit de România'' dedicată celebrării a 60 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord Atlantice şi a cinci ani de la aderarea României la NATO. Cele peste 50 de imagini semnate de fotografi ai AGERPRES au surprins cele mai semnificative evenimente ale summit-ului NATO organizat în perioada 2-4 aprilie 2008, la Bucureşti.

În 12 septembrie 2009, a fost vernisată expoziţia de fotografie "Revoluţia Română - Drumul spre Libertate", realizată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, sub patronajul comisarului european Leonard Orban. În circa 50 de imagini, majoritatea alb-negru, expoziţia a surprins mărturii ale răsturnării unuia dintre cele mai mai represive sisteme totalitare de pe continentul european. Folosind fotografia de presă, AGERPRES a prezentat o radiografie a ultimelor momente de existenţă a regimului comunist şi a ultimului dictator al Europei, ilustrând lupta dusă de un întreg popor pentru recâştigarea demnităţii şi a libertăţii. Structurată în trei secţiuni, expoziţia prezenta în imagini realităţile din timpul regimului comunist din acea vreme în România, marcate de cultul personalităţii pentru familia Ceauşescu, scene din zilele fierbinţi ale Revoluţiei, precum şi imagini care redau momente ale aderării României la UE şi la NATO şi integrării ţării noastre în marea familie a Europei. În discursul său din deschiderea expoziţiei, comisarul european Leonard Orban a apreciat că fotografiile expuse reprezintă ''imagini excepţionale, luate în condiţii excepţionale, ce reflectă momente excepţionale ale istoriei''.

În octombrie 2009, AGERPRES a fost prezentă în Spania, cu trei expoziţii de fotografie din ciclul ''Memoria 1989'', vernisate la Madrid în 19 octombrie - la Sediul Reprezentanţei Comisiei Europene în Spania, în 21 octombrie - la Colegiul ''Beatriz Galindo'' şi în 23 octombrie - la sala de expoziţii de la Ateneo de Madrid. 

În perioada 21 decembrie - 12 ianuarie 2009, cele mai importante fotografii realizate de AGERPRES în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989 au fost prezentate în expoziţia stradală "Revoluţia Română - Drumul spre libertate", prezentată în Piaţa Revoluţiei din Capitală, la Muzeul Naţional de Artă al României.

Tot atunci, AGERPRES a participat, în calitate de co-organizator, la vernisarea expoziţiei de marcare a 20 de ani de la prăbuşirea regimului comunist, la Muzeul Naţional de Istorie al României. De asemenea, împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti şi Sindicatul Revoluţionarilor din România, AGERPRES a prezentat, în perioada 21-25 decembrie 2009, o expoziţie comemorativă ''20 de ani de la Revoluţia Română'', în pasajul pietonal de la Piaţa Universităţii. Prin imagini foto, imagini filmate no comment (unele inedite) şi sunet original, expoziţia a redat o parte dintre evenimentele desfăşurate pe străzile Bucureştiului, în punctele fierbinţi ale Revoluţiei Române.

În perioada 1-2 mai 2010, AGERPRES a fost prezentă la cea de- a 7-a ediţie a evenimentului ''Porţi deschise'', cu o expoziţie de fotografie cu imagini din perioada construcţiei Palatului Parlamentului.

În perioada 15-30 septembrie 2010, AGERPRES a participat la expoziţia foto ''Trecut-au anii...'', organizată la Muzeul Municipiului Bucureşti, cu instantanee ale Bucureştiului de acum 50-60 de ani, puse faţă în faţă cu Bucureştiul actual.

În septembrie 2013, AGERPRES a organizat expoziţia dedicată Festivalului ''George Enescu'', în faţa Muzeului Naţional de Artă din Capitală. Expoziţia, conţinând peste 50 de fotografii, a prezentat imagini de la prima ediţie a Festivalului, ce a avut loc în urmă cu 55 de ani, până la cele mai recente, dar şi reproduceri ale unor pagini de ziar, în care s-a scris despre acest eveniment cultural. Articolele, culese din diferite publicaţii, aparţin perioadei 1958-2011.

În 13 decembrie 2013, a avut loc vernisajul primei expoziţii de fotografie cu tema "Drumul României spre UE'', la Centrul Infoeuropa, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe. Toate momentele importante parcurse de România în drumul său european, începând cu semnarea, în 1993, a Acordului European de Asociere a României la UE, până la numirea primilor europarlamentari români în 2007, au fost surprinse în fotografiile AGERPRES prezentate la expoziţia de la centrul Infoeuropa. La vernisaj au fost prezenţi oficiali din Guvernul României şi diplomaţi, personalităţi cu rol în integrarea europeană a României, precum fostul Comisar European Leonard Orban, fostul preşedinte Emil Constantinescu, personalităţi care au contribuit prin performanţe în domeniul sportiv la promovarea imaginii României: Gheorghe Hagi, Ilie Năstase, Gabriela Szabo.

În ziua de 14 august 2014, în holul principal al sediului Reuters din Londra, a fost inaugurată o expoziţie cu peste 100 de fotografii AGERPRES în format digital, cu ocazia aniversării a 125 de ani de la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Presă a României. Începând cu cel de-al Doilea Război Mondial şi până la fotoreportaje recente, fotografiile au fost special selectate pentru a prezenta o parte din istoria şi frumuseţea României.

La 16 decembrie 2014, a fost vernisată, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, expoziţia de fotografii intitulată "Romania 25 Years After - 25 Years of Democracy". Expoziţia a reunit 36 de fotografii AGERPRES care prezintă "în oglindă" viaţa socială, politică şi culturală a României înainte şi după Revoluţia din decembrie 1989.

În data de 18 decembrie 2014, Agenţia Naţională de Presă a lansat cartea în format electronic numită "AGERPRES 125. Evoluţie după Revoluţie". Cele 125 de fotografii AGERPRES din eBook sunt cuprinse în capitolele "Revoluţia Română - 25 de ani", "Evoluţie după Revoluţie", "Destinaţie: România", "Oraşul meu, Bucureşti", "Figuri emblematice" şi "Lumea sportului". AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea)