COD GALBEN: 29-05-2025 ora 10 Intre 29 mai, ora 23 – 30 mai, ora 21 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 29-05-2025 ora 10 Intre 30 mai, ora 10 – 30 mai, ora 21 se va semnala intensificări ale vântului
Stadionul Giuleşti - Valentin Stănescu este stadionul oficial al clubului de fotbal Rapid Bucureşti, cel care în cele trei sferturi de secol de existenţă a dăruit fotbalului românesc o însemnată porţie de spectacol în teren.
Situat pe Calea Giuleşti nr. 18, are o capacitate de 19.100 locuri, nocturnă - 1.400 locuri. Tribuna oficială dispune de 1.021 locuri, Tribuna IA: 2.326 locuri, Tribuna IB: 1.614 locuri, Tribuna II: 5.452 locuri, Peluza I (Sud): 4.500 locuri, Peluza II (Nord): 4176 locuri.
Lucrările de construcţie a arenei de lângă Podul Grant au început în anul 1936 sub conducerea arhitectului Gheorghe Dumitrescu şi sub patronajul Asociaţiei sportiv-culturale a C.F.R. şi s-au desfăşurat pe durata a peste doi ani. Stadionul a fost proiectat după modelul celebrei arene "Highbury" din Londra, a echipei Arsenal, dorindu-se a fi o copie, în variantă mai mică a "Potcoavei" londoneze, la fel ca aceasta, nefiind împrejmuit complet.
A fost inaugurat oficial la 10 iunie 1939, marcând şi împlinirea a 70 de ani de la punerea în circulaţie a primului tren din România. La inaugurare avea o capacitate de 12.160 locuri, iar ziarele vremii scriau că era "arena cea mai încăpătoare şi cea mai elegantă din ţară", chiar dacă nu avea gazon de iarbă (ci zgură) şi instalaţie de nocturnă.
La evenimentul de inaugurare au participat regele Carol al II-lea (1930-1940), Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai, prinţul Paul al Greciei, membri ai guvernului, consilieri regali, înalţi demnitari, numeroşi delegaţi ai căilor ferate europene, fiind o premieră pentru România ca atâtea personalităţi şi oficialităţi să fie prezente la inaugurarea unui stadion.
La început arena avea 60 de loje pentru oficiali, situate sub tribune, însă spectatorii de la peluză erau nevoiţi să vadă meciurile în picioare, astfel că la mijlocul anilor '80 a început construirea celei de-a doua peluze a stadionului, cea care poartă în prezent denumirea Peluza Nord. Iniţial a fost ridicată doar pe un cadru metalic, iar "Potcoava" a fost închisă, lucrarea fiind definitivată aproximativ 10 ani mai târziu, atunci când arena şi-a mărit capacitatea la 19.100 de locuri, toate pe scaune.
Din anul 2000 dispune şi de instalaţie de nocturnă, iar din anul 2001 poartă denumirea "Valentin Stănescu" în memoria celui care a fost goalkeeper-ul Rapidului (pe atunci CFR Bucureşti) şi antrenorul care a adus primul titlu de campioană pentru Rapid.
În anul 2003 arena a intrat într-un amplu proces de modernizare, timp în care echipa s-a mutat pe "Naţional". Gazonul a fost schimbat complet, a fost mărită şi acoperită tribuna oficială, drenajul său a fost adus la standarde occidentale, iar gardul de protecţie a fost înlocuit cu un material plastic transparent pentru a îmbunătăţi vizibilitatea spectatorilor.
Pe gazonul arenei giuleştene au păşit de-a lungul timpului echipe ca Juventus, Rapid Viena, Leeds United, Anderlecht, AC Napoli, Legia Varsovia, Totenham, Inter Milano, Charleroi, Eintracht Frankfurt, Karlsruhe, nu puţine trebuind să se recunoască învinse de exuberanta formaţie rapidistă.
În vara lui 2004, prin Hotărâre de Guvern, stadionul a trecut din administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în cea a Clubului Sportiv Rapid.
Arena din Calea Giuleşti rămâne martora incontestabilă a unuia dintre cele mai frumoase spectacole din fotbalul românesc - echipa Rapid Bucureşti, cu tot ce înseamnă ea, suporteri, calificări miraculoase, înfrângeri dramatice, bucurii, dezamăgiri, istorie, legendă. AGERPRES (Documentare- Cerasela Bădiţă, editor foto Elena Bălan, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Situat pe Calea Giuleşti nr. 18, are o capacitate de 19.100 locuri, nocturnă - 1.400 locuri. Tribuna oficială dispune de 1.021 locuri, Tribuna IA: 2.326 locuri, Tribuna IB: 1.614 locuri, Tribuna II: 5.452 locuri, Peluza I (Sud): 4.500 locuri, Peluza II (Nord): 4176 locuri.
Lucrările de construcţie a arenei de lângă Podul Grant au început în anul 1936 sub conducerea arhitectului Gheorghe Dumitrescu şi sub patronajul Asociaţiei sportiv-culturale a C.F.R. şi s-au desfăşurat pe durata a peste doi ani. Stadionul a fost proiectat după modelul celebrei arene "Highbury" din Londra, a echipei Arsenal, dorindu-se a fi o copie, în variantă mai mică a "Potcoavei" londoneze, la fel ca aceasta, nefiind împrejmuit complet.
A fost inaugurat oficial la 10 iunie 1939, marcând şi împlinirea a 70 de ani de la punerea în circulaţie a primului tren din România. La inaugurare avea o capacitate de 12.160 locuri, iar ziarele vremii scriau că era "arena cea mai încăpătoare şi cea mai elegantă din ţară", chiar dacă nu avea gazon de iarbă (ci zgură) şi instalaţie de nocturnă.
La evenimentul de inaugurare au participat regele Carol al II-lea (1930-1940), Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai, prinţul Paul al Greciei, membri ai guvernului, consilieri regali, înalţi demnitari, numeroşi delegaţi ai căilor ferate europene, fiind o premieră pentru România ca atâtea personalităţi şi oficialităţi să fie prezente la inaugurarea unui stadion.
La început arena avea 60 de loje pentru oficiali, situate sub tribune, însă spectatorii de la peluză erau nevoiţi să vadă meciurile în picioare, astfel că la mijlocul anilor '80 a început construirea celei de-a doua peluze a stadionului, cea care poartă în prezent denumirea Peluza Nord. Iniţial a fost ridicată doar pe un cadru metalic, iar "Potcoava" a fost închisă, lucrarea fiind definitivată aproximativ 10 ani mai târziu, atunci când arena şi-a mărit capacitatea la 19.100 de locuri, toate pe scaune.
Din anul 2000 dispune şi de instalaţie de nocturnă, iar din anul 2001 poartă denumirea "Valentin Stănescu" în memoria celui care a fost goalkeeper-ul Rapidului (pe atunci CFR Bucureşti) şi antrenorul care a adus primul titlu de campioană pentru Rapid.
În anul 2003 arena a intrat într-un amplu proces de modernizare, timp în care echipa s-a mutat pe "Naţional". Gazonul a fost schimbat complet, a fost mărită şi acoperită tribuna oficială, drenajul său a fost adus la standarde occidentale, iar gardul de protecţie a fost înlocuit cu un material plastic transparent pentru a îmbunătăţi vizibilitatea spectatorilor.
Pe gazonul arenei giuleştene au păşit de-a lungul timpului echipe ca Juventus, Rapid Viena, Leeds United, Anderlecht, AC Napoli, Legia Varsovia, Totenham, Inter Milano, Charleroi, Eintracht Frankfurt, Karlsruhe, nu puţine trebuind să se recunoască învinse de exuberanta formaţie rapidistă.
În vara lui 2004, prin Hotărâre de Guvern, stadionul a trecut din administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în cea a Clubului Sportiv Rapid.
Arena din Calea Giuleşti rămâne martora incontestabilă a unuia dintre cele mai frumoase spectacole din fotbalul românesc - echipa Rapid Bucureşti, cu tot ce înseamnă ea, suporteri, calificări miraculoase, înfrângeri dramatice, bucurii, dezamăgiri, istorie, legendă. AGERPRES (Documentare- Cerasela Bădiţă, editor foto Elena Bălan, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.