Muzeul "Prima Şcoală Românească" se află în Braşov, în incinta ansamblului "Sf. Nicolae" din Piaţa Unirii nr. 2-3, şi este locul, în care, au avut loc primele cursuri în limba română, în 1583. Sunt expuse colecţii de carte veche (tipărituri coresiene, manuscrise româneşti, greceşti şi slavone), de istorie (cataloage din secolul al VIII-lea ale Bisericii "Sf. Nicolae", documente originale ale domnitorului Constantin Brâncoveanu, hrisoave domneşti),colecţii de artă medievală şi bisericească.
Muzeul este găzduit de o clădire monument istoric construită în 1495, căreia i-au fost aduse modificări în anii 1760-1761, păstrând elementele stilului baroc.
Lăcaş de cultură şi învăţătură, Complexul muzeal a fost protejat prin danii ale oamenilor din Şcheii Braşovului, care în perioada medievală, practicau un negoţ important cu Moldova şi Muntenia, ajungând să străbată şi Levantul, Balcanii până în Siria şi Egipt, întemeind, astfel, un centru de rezistenţă spirituală.
Complexul muzeal deţine circa 6.000 cărţi vechi şi peste 30.000 documente, precum şi numeroase obiecte muzeale grupate în mai multe săli: Sala de clasă "Anton Pann", Sala "Diaconul Coresi", Sala "Cartea şi Cărturarii braşoveni", Sala "Cartea, factor de unitate naţională", Sala "Cu vatră", Biserica "Sf. Nicolae".
Sala de clasă "Anton Pann" aminteşte de popasurile marelui povestitor Anton Pann, dar şi de şcoala veche, în jurul căreia s-a fondat un focar de cultură, aici tipărindu-se cele dintâi cărţi de cultură în limba română, scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească de către braşoveanul Dimitrie Eustatievici (1757), primul calendar almanah în literatura română prin dascălul Petcu Şoanu, formându-se şi o adevărată şcoală de copişti prin activitatea de traducere, copiere şi transcriere a cărţilor de cultură şi cult de către slujitorii bisericii şi ai şcolii.
Sala "Diaconul Coresi" prezintă printre exponate "Cazania a II-a" ("Cartea românească de învăţătură"), "Psaltirea", "Sbornicul", "Octoihul", care au înscris în cultura română, după aprecierea poetului Lucian Blaga "întâiul mare poem al unui neam". Diaconul Coresi a realizat împreună cu colaboratorii săi Călin, Mănăilă, Şerban Coresi (fiul), Toma, protopopii Iane şi Mihai ş.a., cele dintâi cărţi de circulaţie în limba română, tipărindu-se între anii 1556-1588, circa 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ţinuturile româneşti, consfinţind unitatea spirituală a poporului român.
Expunând peste 80 de hrisoave domneşti înscrise pe pergament şi aurite, Sala "Cartea, factor de unitate naţională" confirmă permanentele legături între ţinuturile româneşti. Pot fi văzute aici, cele mai valoroase opere de limbă română medievală, printre care: "Biblia de la Bucureşti" (1688), "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii" de la Târgovişte (1652), un "Tetraevanghel" din vremea lui Alexandru Lăpuşneanu, sau cărţile Şcolii Ardelene ("Lexiconul de la Buda", "Istoria pentru începutul românilor în Dachia", "Ortografia română" ale lui Petru Maior).
"Cartea şi Cărturarii braşoveni" este sala unde sunt reprezentaţi copiştii, traducătorii, creatorii de limbă literară, muzică şi artă, prin câteva dintre valorile păstrate în arhiva istorică a muzeului precum: "Omiliarul" din veacurile XI-XII, "Molitvelnicul popei Bratu", "Parimiarul protopopului Vasile", tablourile în ulei pe pânză ale fondatorului liceului "Andrei Şaguna", precum şi opereta "Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu.
Sala "Cu Vatră" este un mic colţ etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă şi obiecte casnice amintind de caracterul săsesc al Scheiului, în perioada medievală, comun tuturor satelor de la periferia cetăţilor. Prin icoanele expuse sunt conturate aprecieri faţă de iconarii locali înscrişi între marii iconari ai Transilvaniei de la Nicula la Făgăraş.
Reorganizat în 1964 pe baza colecţiilor adunate începând din 1933, complexul muzeal mai cuprinde Muzeul "Ex-libris", cu câteva sute de piese unicat datând din secolele XV-XIX, donate de dr. Emil Bologa; Muzeul "Junii braşoveni" cu obiecte de etnografie, costume, tablouri, icoane; Muzeul "Tudor Ciortea" (clavir, gramofon, manuscrise muzicale, tablouri, cărţi donate de compozitor); Muzeul ''Ştefan Mironescu'' (imagini ale Scheiului în acuarelă şi ulei donate de pictor), precum şi Arhiva şi biblioteca (cărţi vechi, protocoale-catastife, cărţi din fondul documentar, documente de patrimoniu).
Numeroasele exponate muzeale stau astăzi strajă la temelia istoriei, fiind adevărate izvoare ale spiritualităţii româneşti din Scheii Braşovului. AGERPRES/(Documentare-Cerasela Bădiţă; editor: Irina Andreea Cristea)
Muzeul este găzduit de o clădire monument istoric construită în 1495, căreia i-au fost aduse modificări în anii 1760-1761, păstrând elementele stilului baroc.
Lăcaş de cultură şi învăţătură, Complexul muzeal a fost protejat prin danii ale oamenilor din Şcheii Braşovului, care în perioada medievală, practicau un negoţ important cu Moldova şi Muntenia, ajungând să străbată şi Levantul, Balcanii până în Siria şi Egipt, întemeind, astfel, un centru de rezistenţă spirituală.
Complexul muzeal deţine circa 6.000 cărţi vechi şi peste 30.000 documente, precum şi numeroase obiecte muzeale grupate în mai multe săli: Sala de clasă "Anton Pann", Sala "Diaconul Coresi", Sala "Cartea şi Cărturarii braşoveni", Sala "Cartea, factor de unitate naţională", Sala "Cu vatră", Biserica "Sf. Nicolae".
Sala de clasă "Anton Pann" aminteşte de popasurile marelui povestitor Anton Pann, dar şi de şcoala veche, în jurul căreia s-a fondat un focar de cultură, aici tipărindu-se cele dintâi cărţi de cultură în limba română, scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească de către braşoveanul Dimitrie Eustatievici (1757), primul calendar almanah în literatura română prin dascălul Petcu Şoanu, formându-se şi o adevărată şcoală de copişti prin activitatea de traducere, copiere şi transcriere a cărţilor de cultură şi cult de către slujitorii bisericii şi ai şcolii.
Sala "Diaconul Coresi" prezintă printre exponate "Cazania a II-a" ("Cartea românească de învăţătură"), "Psaltirea", "Sbornicul", "Octoihul", care au înscris în cultura română, după aprecierea poetului Lucian Blaga "întâiul mare poem al unui neam". Diaconul Coresi a realizat împreună cu colaboratorii săi Călin, Mănăilă, Şerban Coresi (fiul), Toma, protopopii Iane şi Mihai ş.a., cele dintâi cărţi de circulaţie în limba română, tipărindu-se între anii 1556-1588, circa 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ţinuturile româneşti, consfinţind unitatea spirituală a poporului român.
Expunând peste 80 de hrisoave domneşti înscrise pe pergament şi aurite, Sala "Cartea, factor de unitate naţională" confirmă permanentele legături între ţinuturile româneşti. Pot fi văzute aici, cele mai valoroase opere de limbă română medievală, printre care: "Biblia de la Bucureşti" (1688), "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii" de la Târgovişte (1652), un "Tetraevanghel" din vremea lui Alexandru Lăpuşneanu, sau cărţile Şcolii Ardelene ("Lexiconul de la Buda", "Istoria pentru începutul românilor în Dachia", "Ortografia română" ale lui Petru Maior).
"Cartea şi Cărturarii braşoveni" este sala unde sunt reprezentaţi copiştii, traducătorii, creatorii de limbă literară, muzică şi artă, prin câteva dintre valorile păstrate în arhiva istorică a muzeului precum: "Omiliarul" din veacurile XI-XII, "Molitvelnicul popei Bratu", "Parimiarul protopopului Vasile", tablourile în ulei pe pânză ale fondatorului liceului "Andrei Şaguna", precum şi opereta "Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu.
Sala "Cu Vatră" este un mic colţ etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă şi obiecte casnice amintind de caracterul săsesc al Scheiului, în perioada medievală, comun tuturor satelor de la periferia cetăţilor. Prin icoanele expuse sunt conturate aprecieri faţă de iconarii locali înscrişi între marii iconari ai Transilvaniei de la Nicula la Făgăraş.
Reorganizat în 1964 pe baza colecţiilor adunate începând din 1933, complexul muzeal mai cuprinde Muzeul "Ex-libris", cu câteva sute de piese unicat datând din secolele XV-XIX, donate de dr. Emil Bologa; Muzeul "Junii braşoveni" cu obiecte de etnografie, costume, tablouri, icoane; Muzeul "Tudor Ciortea" (clavir, gramofon, manuscrise muzicale, tablouri, cărţi donate de compozitor); Muzeul ''Ştefan Mironescu'' (imagini ale Scheiului în acuarelă şi ulei donate de pictor), precum şi Arhiva şi biblioteca (cărţi vechi, protocoale-catastife, cărţi din fondul documentar, documente de patrimoniu).
Numeroasele exponate muzeale stau astăzi strajă la temelia istoriei, fiind adevărate izvoare ale spiritualităţii româneşti din Scheii Braşovului. AGERPRES/(Documentare-Cerasela Bădiţă; editor: Irina Andreea Cristea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.