În fiecare an, la 1 octombrie, toate statele membre ONU marchează, prin diverse evenimente, Ziua internaţională a vârstnicilor (International Day of Older Persons). Tema lansată pentru 2014 este: "Nu lăsăm pe nimeni în urmă - promovăm o societate pentru toţi". În discursul său din acest an secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a subliniat faptul că "până în 2050, numărul persoanelor în vârstă va fi de două ori mai mare decât numărul de copiilor în ţările dezvoltate, şi este de aşteptat ca acesta să se dubleze şi în ţările în curs de dezvoltare. Această tendinţă va avea efecte profunde asupra ţărilor şi persoanelor fizice."

Sărbătoarea vârstnicilor a fost instituită, la 14 decembrie 1990, de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în baza Rezoluţiei nr. 45/106. Lansarea acestei zile a fost precedată de alte iniţiative, precum Planul internaţional de acţiune privind îmbătrânirea, de la Viena, adoptat de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea, în 1982, şi aprobat, în acelaşi an, de către Adunarea Generală a ONU.

În 1991, Adunarea Generală a ONU (prin Rezoluţia 46/91) a adoptat Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă. În 2002, a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea a adoptat Planul Internaţional de Acţiuni privind Îmbătrânirea, pentru a răspunde oportunităţilor şi provocărilor cu care se va confrunta populaţia în vârstă în secolul 21, şi , totodată, pentru a promova dezvoltarea unei societăţi pentru toate vârstele. Printr-o serie de rezoluţii ulterioare, Adunarea Generală a ONU şi Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. În acest sens, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înfiinţate departamente specializate pe acest gen de probleme.

Potrivit ONU, la nivel mondial, populaţia de peste 60 de ani este estimată să ajungă la 1,4 miliarde în 2030. Cel mai recent studiu demografic publicat de EUROSTAT arată că, la orizontul anilor '60 ai acestui secol, ţările din estul Europei vor avea cea mai defavorabilă situaţie demografică. Între acestea, România ocupă un loc special, cu un ritm foarte accelerat de îmbătrânire a populaţiei care face ca, cel mai probabil, în anii '20-'30 să fie atins un nivel critic al indicatorilor de bază utilizaţi în aprecierea evoluţiei structurilor demografice. Astfel, până în 2040, România va avea una dintre cele mai înalte valori ale vârstei medii a populaţiei, 49,8 ani, cu o pondere a populaţiei de peste 65 ani de peste 25% şi o rată a dependenţei de cca. 40,7% (40 de persoane în vârstă de peste 65 de ani pentru fiecare sută de persoane de vârstă activă, 15 - 65 de ani).

Potrivit aprecierilor Oficiului European de Statistică aproape o treime din cetăţenii Uniunii Europene vor avea vârsta de peste 65 de ani până în 2050. Procentul persoanelor de peste 60 de ani va depăşi actuala valoare de 17,1%, ajungând la 33%, în 2050. Populaţia în vârstă de 80 de ani va creşte de la 4,4% în prezent până la 11,4%, în 2050. La nivel european, speranţa de viaţă atinge valoarea medie de 81 de ani la femei şi 75 de ani la bărbaţi. În perspectivă, specialiştii preconizează că va dispărea diferenţa de 6 ani existentă între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte speranţa de viaţă. AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)