Muzeul de Istorie a Farmaciei, primul muzeu de acest gen din ţara noastră, se află în Cluj-Napoca, pe strada Piaţa Unirii nr. 28 şi deţine peste 3000 de exponate datând din secolul al XIV-lea. Un muzeu similar se află în Sibiu.
Înfiinţat în anul 1954, la iniţiativa profesorului Valeriu Bologa de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj, muzeul este găzduit de casa Hintz, o clădire monument istoric din secolul al XV-lea, în care a funcţionat aproape 400 de ani (1573-1949) prima farmacie din oraş - farmacia "Sfântul Gheorghe" - înfiinţată de o familie de saşi. Din anul 1752, aceasta a fost închiriată farmaciştilor particulari, fiind condusă de Tobias Mauksch, ajungând, în anul 1863, să aparţină familiei Hintz. Imobilul a fost retrocedat în anul 2008 descendentei familiei Hintz (ultimii farmacişti activi aici până în 1949), Ingrid Pennelli din Bochum (Germania).
La baza constituirii muzeului stă colecţia de obiecte farmaceutice transilvănene a profesorului Iuliu Orient, expusă în Muzeul Ardelean, în 1904. Ulterior, acesteia i s-au adăugat şi alte donaţii, toate fiind dovezi remarcabile despre activitatea farmaceutică din Transilvania secolelor XVI-XIX.
Colecţia este expusă în trei încăperi ale vechii farmacii şi două laboratoare medievale, situate la subsol, în care poate fi admirat un întreg arsenal de unelte specifice preparării medicamentelor: distilator pentru obţinerea alcoolului, folosit ca la extragerea de tincturi din diferite plante medicinale, recipiente pentru topirea substanţelor, castroane pentru prepararea la cald a medicamentelor sau pentru prăjirea seminţelor cu efect terapeutic, prese pentru sucuri medicinale, instrumente pentru obţinerea tabletelor şi a supozitoarelor, mojare din bronz şi fontă (secolele XVI-XIX), mobilier vechi, medicamente, reţete, sigilii ale farmaciilor medievale.
Din colecţia de farmacie nu lipsesc unităţile de măsură: libra (420,82 g), uncia (35,001 g), drachma (4,375 g), scrupulus (1,550 g) sau granum (0,072 g).
În muzeu se află cea mai valoroasă colecţie de vase farmaceutice din România, datând din secolele XVI-XIX, confecţionate din lemn, ceramică, faianţă, sticlă sau porţelan, toate piese de manufactură, pictate, purtând inscripţionate denumirile latineşti ale produselor farmaceutice pe care le-au conţinut. Unele din aceste vase sunt piese unicat în Europa. Oficina, spaţiul în care se vindeau medicamentele, are o decoraţie unică în România, comandată de farmacistul Tobias Maucksch, care a lucrat aici o jumătate de secol. Astfel, pe tavan sunt păstrate frescele originale, din secolul al XVIII-lea, cu simboluri farmaceutice: arborele vieţii înconjurat de cei doi şerpi ai lui Esculap şi un cocor cu o piatră între gheare, simbol al vigilenţei.
De asemenea, se regăsesc aici un scrin farmaceutic din secolul al XVII-lea, cu zece sertare, fiecare dintre ele cu câte o plăcuţă indicând substanţa depozitată: "Crem. Tartari" (tartrat acid de potasiu, cu efect laxativ şi diuretic), "Lap. Pumicis" (pulbere din piatră ponce, contra paraziţilor intestinali), "Lap. Haematid" (hematita - oxid al fierului trivalent- , pulberea acestui minereu fiind utilizată ca antihemoragic).
Tot în oficină poate fi admirată şi o diplomă acordată farmacistului Velits din Turda, în 1776. Pe două panouri de lemn pictate în secolul al XVIII-lea sunt reprezentaţi medicul grec Hipocrate şi zeiţa înţelepciunii, Minerva.
Pe masa de receptură sunt expuse câteva medicamente utilizate de farmaciştii din trecut precum praf de corali, praf de pietre preţioase, ochi de rac, asfaltul de Siria sau tincturi din plante medicinale.
Muzeul păstrează şi truse medicale folosite în război, din care nu lipseau leacurile calmante, dar şi manuale de medicină şi documente aparţinând primelor farmacii din Transilvania.
Printre fascinantele exponate se află şi leacuri din antichitate şi din Evul Mediu, multe dintre ele foarte bizare, precum: Praful de mumie - considerat un panaceu în Evul Mediu, crezându-se că are puteri miraculoase de a vindeca ciuma şi holera; Teriaca - un leac vechi de peste 2.000 de ani, produs complex, cu peste 60 de ingrediente vegetale, conţinând şi o doză importantă de opiu, folosit, cu predilecţie, împotriva otrăvurilor, dar şi ca ingredient în medicamente mai complexe; Şopârla din Arabia - folosită în fabricarea unor medicamente diuretice şi afrodisiace.
Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca a prezentat, la 24 februarie 2014, de Dragobete, sărbătoarea iubirii la români, o reţetă a "Parfumului de iubire" (Eau D'Amour), datând din secolul al XIX-lea. Reţeta parfumului care era la mare căutare în epocă a fost păstrată în spiţeria 'Sf. Gheorghe' şi cuprinde uleiuri esenţiale de bergamotă, trandafir, flori de portocal, ulei de rădăcină de violete, dar şi mosc, ambră, cumarină, vanilină, ylang-ylang, esenţă de iasomie, toate aceste ingrediente exotice fiind puse, în diverse cantităţi, în alcool de vin. Parfumul se prepara la farmacie - care oferea şi cosmetice în acele vremuri - şi se vindea în sticluţe speciale, pictate manual.
  Muzeul farmaciei rămâne o colecţie deosebită care luminează spiritul prin pasiunea şi originalitatea exponatelor. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Andreea Onogea)