COD GALBEN: 24-06-2025 ora 10 Intre 24 iunie, ora 10 – 25 iunie, ora 10 se va semnala caniculă și disconfort termic COD GALBEN: 24-06-2025 ora 10 Intre 25 iunie, ora 10 – 26 iunie, ora 10 se va semnala val de căldură, caniculă și disconfort termic COD GALBEN: 24-06-2025 ora 14 Intre 14:45 si 15:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Suceava, Județul Iaşi; COD GALBEN: 24-06-2025 ora 14 Intre 14:15 si 15:15 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Botoşani, Județul Suceava, Județul Iaşi; COD GALBEN: 24-06-2025 ora 13 Intre 13:35 si 17:00 se va semnala Intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 50...65 km/h. in Zona joasă a județului Alba , respectiv zona localităților, Zona depresionară a județului Braşov , respectiv zona localităților, Județul Sibiu;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Wingsuit flying, ceea ce în limba română s-ar putea traduce prin ''zborul în costum cu aripi'', este un sport ce presupune plutirea în aer cu ajutorul unui costum special. Evident, practicanţii sunt obligaţi să aibă şi paraşută, costumul nefăcând altceva decât să încetinească căderea şi să îi permită celui care îl poartă să controleze mai bine traiectoria căderii.
Costumul de zbor, de la care provine şi denumirea sportului, este numit ''wingsuit''. Acesta este asemănător unui costum de schi, însă este special creat pentru a putea plana, o membrană groasă fiind adăugată între membre şi corp.
Prima încercare cunoscută de a ''zbura'' cu un costum special conceput îi aparţine croitorului Franz Reichelt. În vârstă de 33 de ani, acesta a sărit, la 4 februarie 1912, de pe Turnul Eiffel, pentru a-şi testa creaţia. I-a păcălit pe gardieni spunându-le că, de fapt, protagonistul ''zborului'' ar fi fost un manechin. După câteva ezitări, Reichelt s-a aruncat în gol, deznodământul nefiind deloc unul fericit. Autopsia a stabilit că murise din cauza unui atac de cord înainte de a lovi caldarâmul.
Alţi doi temerari ai acestui sport au fost Clem Sohn şi Leo Valentin. Primul, în vârstă de 26 de ani, a căzut în gol, în faţa a 100.000 de oameni, după ce paraşuta sa a refuzat sa se deschidă. Tragedia a avut loc la 25 aprilie 1937, zi în care Sohn declara înaintea săriturii că se simte la fel de sigur ca în bucătăria bunicii.
După aproape două decenii, în 1956, Leo Valentin avea să zboare, şi el, pentru ultima dată. După ce declarase că a planat 3 mile în 1954 cu ajutorul unor aripi de lemn, Leo Valentin a dorit să repete performanţa în Liverpool. Şi-a găsit sfârşitul după ce una dintre aripile improvizate i s-a desprins în momentul săriturii din avion.
Un costum asemănător celor moderne a fost realizat şi folosit de adolescentul american Rex Finney, la Los Angeles, în 1930. Acesta era confecţionat din pânză, mătase, lemn şi chiar oase de balenă.
Evoluţia costumului de zbor a continuat cu contribuţia adusă de francezul Patrick de Gayardon şi, mai ales, de bulgarul Sammy Popov, al cărui prototip a fost dezvoltat în Nevada, în anul 1997. Acest costum reuşea să încetinească viteza căderii cu 30 km pe oră şi să îi permită utilizatorului să manevreze, pe orizontală, la viteze de peste 300 km pe oră. Un an mai târziu, Chuck ''Da Kine Raggs'' a propus propria variantă de wingsuit, inovaţiile sale fiind legate mai ales de aripioarele costumului. Invenţia lui s-a dovedit eficientă în privinţa manevrabilităţii pe orizontală, însă avea neajunsul de a îngreuna costumului şi, implicit, de a mări viteza căderii. În august 1999, ambele costume au fost prezentate publicului în cadrul World Free-fall Convention de la Illinois.
Începând cu 1999, cele mai sigure şi accesibile costume de zbor sunt considerate cele create de finlandezul Jari Kuosma şi croatul Robert Pecnik.
O problemă deosebită cu care se confruntă pasionaţii de wingsuit este reprezentată de săriturile din avion. Desprinderea de avion trebuie făcută cu mare atenţie, iar membrana costumului trebuie ţinută strânsă, pentru a nu avea un efect iniţial de ridicare, ceea ce ar putea duce la lovirea de avion. Evident, sărituri mai puţin riscante din punctul acesta de vedere pot fi făcute şi din elicopter, balon sau chiar de pe un plan fix.
De asemenea, odată ajuns în aer, ''zburătorul'' trebuie să deschidă atât braţele, cât şi picioarele, în paralel, pentru a evita un efect de răsucire şi pentru a putea controla planarea.
Dificultatea şi riscurile pe care le implică acest sport i-au determinat pe cei de la Asociaţia Americană a Paraşutiştilor să îi oblige pe doritori să facă dovada a cel puţin 200 de salturi cu paraşuta, realizate în ultimele 18 luni, plus un curs alături de un instructor înainte de a le permite să sară cu costumului cu aripi.
Printre performerii acestui sport extrem se numără japonezul Shin Ito, care a stabilit, în aceeaşi încercare, două recorduri mondiale: cea mai mare distanţă orizontală zburată cu un wingsuit, adică 26,9 km şi cea mai mare distanţă absolută zburată într-un wingsuit, adică 28,7 km.
Pe de altă parte, cea mai recentă tragedie din lumea celor care practică wingsuit flying l-a avut în prim-plan pe starul spaniol Dario Barrio, un faimos bucătar şi pasionat de wingsuit, care a murit strivit de o stâncă în sudul Spaniei.
Primele costume de tip wingsuit au apărut pe marile ecrane în filmul The Gypsy Moths (1969), în care joacă Burt Lancaster şi Gene Hackman. Alte filme în care este prezentat acest costum sunt Transformers: Dark of the Moon (2011) şi How to Train Your Dragon 2 (2014). În jocurile video, un costum de zbor este oferit ca bonus în New Super Mario Bros U (2012). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.