Este una dintre cele mai mari şi apreciate soliste de muzică uşoară ale acestei ţări, care a impresionat prin timbrul său grav, total aparte, dar a cucerit şi prin cei mai frumoşi ochi albaştri din muzica românească. Margareta Pâslaru - care la 9 iulie 2014 împlineşte 71 de ani - a adus bucurie prin muzică, iar în ultima vreme a adus bucurie prin generozitatea sa, acţionând în numeroase campanii de caritate.
S-a născut la 9 iulie 1943, în Bucureşti. Şi-a făcut debutul, elevă fiind, în muzica uşoară, în 1958, la un eveniment, care a avut loc la Casa de Cultură Griviţa Roşie. Acolo a fost descoperită de Ileana Pop, care realiza transmisii TV de la Casa de Cultură, în care apare şi Margareta. În acea perioadă a obţinut Premiul I pe Capitală, la Festivalul artiştilor amatori.
Într-o emisiune dedicată sportivilor români participanţi la Olimpiada de la Roma, ''Toată lumea face sport'', din 10 iulie 1960, este solicitată de realizatori (Valeriu Lazarov şi George Mihalache) şi cântă ''Picolissima serenada'' în limba italiană. După aceea, lansează, cu Marina Voica, un cântec care a devenit un mare şlagăr al anilor '60 - ''Pe aripa vântului''. După mai bine de 20 de ani, cele două artiste au lansat, la Mamaia, şlagărul ''Baladă''.
Marele compozitor George Grigoriu, auzind-o cântând şi apreciindu-i timbrul special, compune pentru ea ''Chemarea mării'', care devine primul ei mare şlagăr. Cu acelaşi cântec debutează şi la radio, iar ''Chemarea mării'' marchează şi debutul discografic al Margaretei, bătând toate recordurile de vânzare ale anilor '60. Mai târziu, George Grigoriu a fost cel care a numit-o ''un mit al muzicii uşoare''.
Discul de Aur - primit în 1968 - o catapultează la Cannes, anul următor, unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. şi apare pe aceeaşi scenă cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.
A studiat pian, balet, pictură, cursul de perfecţionare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (Ministerul Culturii), la clasa Cameliei Dăscălescu. Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul Margaretei Pâslaru.
Urmează o ascensiune rapidă pentru tânăra cântăreaţă, care lansează şlagăr după şlagăr: ''Mandolina mea'' şi ''Polca dragostei'' de George Grigoriu, ''Două rândunici'' de Radu Şerban, ''Cum e oare?'' de Florin Bogardo, ''Margarete'' de Temistocle Popa, ''Va veni o clipă'' de Paul Urmuzescu. În acelaşi timp, realizatorul Valeriu Lazarov, o invită (pe lângă emisiunile curente de varietăţi) să cânte şi să joace în trei scurtmetraje muzicale de televiziune, pentru străinătate, fiind premiată la Montreaux şi Monaco.
Vocea cu infinite posibilităţi de exprimare şi timbrul grav al Margaretei îi inspiră pe compozitorii clasici ai muzicii uşoare, precum Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredinţat creaţiile lor. Astfel Margareta Pâslaru îşi creează un repertoriu vast, la care se adaugă şlagăre internaţionale: ''Trandafirii tăi'', ''În grădina bucuriilor'', ''Harap Alb'', ''Spuneam că nu-mi pasă'', ''Poate vreţi să dansaţi'', etc. Din repertoriul său sunt înregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din ţară şi străinătate. Apreciata cântăreaţă evoluează excelent ca actriţă în teatru şi film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică şi text, acompaniindu-se la pian.
Margareta Pâslaru este distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în 1964, în piesa ''Opera de trei parale'' de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat în patru stagiuni, aproximativ 400 de reprezentaţii, şi a beneficiat de o distribuţie de excepţie: Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruţă şi Rodica Tapalagă.
Este distribuită, în 1968, în spectacolul de teatru radiofonic ''Nu sunt Turnul Eiffel'' de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, apărut, apoi, şi pe disc vinil, în rolul Manţi, alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă, Cornel Coman, Mihai Pălădescu. Un an mai târziu, apare în serialul radiofonic ''Şoseaua Nordului'' după romanul lui Eugen Barbu, regia Constantin Moruzan, în rolul Marta, alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu.
Tot în 1968, juriul internaţional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Menţiunea ''Cerbul de Aur'', ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediţii.
Artista sărbătoreşte 10 ani de activitate printr-un ''One Woman Show'' cântând 23 de piese, unele compoziţii proprii. În 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formaţie (Rolf Albricht) şi creându-şi coregrafia.
Este solicitată din ce în ce mai mult de mari regizori şi realizatori TV, printre care se numără: Alexandru Bocăneţ, Tudor Vornicu, Titus Munteanu, Dumitru Moroşanu, Paul Urmuzescu, Tudor Mărăscu, Aurora Andronache, Dan Mihăescu, Ovidiu Dumitru şi mulţi alţii.
Din păcate, solicitările de peste hotare, care au urmat, nu au putut fi onorate, fiindcă Margareta Pâslaru nu a primit viză de ieşire din ţară timp de 10 ani.
Continuă apariţiile la televiziune, Sala Palatului, Teatrul ''Constantin Tănase'', Sala Polivalentă, grădini de vară (''Boema''), alături de artişti celebri ca: Stela Popescu, Ştefan Bănică, Vasilica Tastaman, Arşinel, Horia Moculescu ş.a. Este invitată la Teatrul Radiofonic, face înregistrări la radio şi pe disc. Joacă în filme (''Tunelul'' - regia Francisc Munteanu, ''Un film cu o fată fermecătoare' - regia Lucian Bratu, ''Împuşcături pe portativ'' - regia Cezar Grigoriu, ''Veronica'' - regia Elisabeta Bostan, ''Veronica se întoarce'', ''Gloria nu cântă' - regia Alexandru Bocăneţ, ''Melodii, melodii'' - regia Francisc Munteanu). Devine, astfel, una dintre cele mai solicitate vedete ale timpului.
În 1983, se stabileşte în SUA, urmându-şi soţul, Gheorghe Sencovici. Aici şi-a întrerupt cariera muzicală, lucrând în domeniul galeriilor de artă.
În 1996, se întoarce în România, pentru a-şi lansa o casetă audio şi un CD - ''The best of...'', donând Comitetului Român UNICEF toate încasările rezultate din vânzarea în România a acestora. Tot atunci, Margareta Pâslaru a primit diploma, insigna şi titlul de membru de onoare al Comitetului Naţional Român UNICEF. De altfel, ea s-a implicat tot timpul în acţiuni umanitare şi de voluntariat, atât în SUA, cât şi în ţară.
Albumul ''Margareta - 40 de ani de la debut'', lansat în 2000, s-a epuizat în câteva ore. În 2006, după şase ani de absenţă pe piaţa muzicală, a lansat, albumul ''Margareta Forever'', cu cele mai reprezentative melodii din cariera cântăreţei (''Cântecul Zânei'' din filmul ''Veronica'', ''Vei pleca'', ''Ale tale'' - melodie realizată în duet cu Dan Spătaru etc.). CD-ul a fost lansat la 18 noiembrie 2006 şi a fost dedicat memoriei soţului ei, Gheorghe Sencovici.
În 2007, TVR Media a lansat DVD-ul ''Margareta Pâslaru - de dragul copiilor'', în coproducţie cu UNICEF, urmând ca toate încasările din vânzarea acestuia să sprijine un proiect în favoarea copiilor dezavantajaţi din România. DVD-ul conţine piese de mare succes ale interpretei, înregistrate în Televiziunea Română, între anii 1966-2006, precum şi compoziţia ''Ziua noastră, ziua copiilor'' cântată împreună cu Grupul Allegreto şi dedicată aniversării împlinirii a 60 de ani de existenţă a UNICEF.
În acelaşi an, la Mangalia, a fost inaugurată ''Steaua Margareta Pâslaru'' pe Aleea Stelelor de Mare.
La 20 noiembrie 2010, în cadrul celei de-a 17-a ediţii a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, Margareta Pâslaru a sărbătorit 50 de ani de la lansarea primului său disc, printr-o altă lansare, un CD de autor - ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi'', album pe care a semnat muzica tuturor celor 25 de melodii. Pentru acesta, a fost recompensată cu "Trofeul Electrecord" creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord.
Fiind implicată în acţiuni umanitare, interpreta a filmat în 2010 un clip publicitar, în cadrul campaniei ''Şcoala te face mare'', pentru a descuraja abandonul şcolar. Un alt proiect de suflet al artistei, este programul ''Banca de alimente'', acţiune desfăşurată de Crucea Roşie Română. Pentru implicarea sa în acest proiect de succes, în 2011 a primit Trofeul ''Crucea Roşie 135 ani de Umanitate'', în acelaşi an fiind numită şi Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în România.
În 2012, artista şi-a lansat autobiografia ''Eu şi timpul''. Fundaţia Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar ''Margareta 70'' - 55 de ani de activitate artistică.
Margareta Pâslaru a primit, la Castelul Peleş, la 12 mai 2013, în cadrul unei ceremonii, Ordinul Coroana României în grad de Cavaler, decoraţia fiind înmânată de principesa Margareta, în numele regelui Mihai I.
În iunie 2014, a fost lansat un CD surpriză, cu melodii special alese şi interpretate de unii dintre cei mai îndrăgiţi actori - Emilia Popescu, Marius Manole, Maria Buza, Mihai Bisericanu, Marius Bodochi, Silviu Biriş, Rodica Mandache, Corina Chiriac, Anca Sigartău, Florin Zamfirescu, Ovidiu Niculescu, Gelu Niţu şi Margareta Pâslaru, cu piese binecunoscute precum: ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi'', ''Turneul", ''Libertatea nu se învaţă...''., ''Fericirea mult visată''.
Prin acest CD, Margareta Pâslaru şi UNITER s-au gândit că pot face mai mult pentru artiştii, pe care i-au admirat şi pe care îi apreciază, încasările din vânzarea acestui CD fiind donate în Fondul de Solidaritate Teatrală, fond special deschis la UNITER.
A fost întrebată în repetate rânduri de unde a pornit ideea implicării în acte caritabile, umanitare.
''Prin muzică, cea mai pură şi delicată artă, mulţi pot să-şi atingă scopul. Mai ales că, după cum simplu spune Ludwig van Beethoven, 'muzica este graiul sufletului, ea stârneşte în noi nu instincte, ci gândurile cele mai profunde'.(...) Încă din 1993, LP-ul şi apoi CD-urile, chiar şi rolul povestitorului jucat în audiobook-ul 'Basme fermecate' de H.C. Andersen la editura Curtea Veche au o finalitate umanitar-caritabilă. Mi se pare firesc să dăruiesc dublă bucurie, atât ascultătorilor, cât şi celor aflaţi în impas'', declara artista într-un interviu.
Tot în 2014, i s-a împlinit un vis pentru care a luptat din 2007 - instalarea unor difuzoare în saloanele Spitalului pentru copii ''Grigore Alexandrescu'', nu doar pentru anunţuri de urgenţă, incendiu, cutremur, evacuare, cât şi pentru poveşti.
''Am lansat noul program audio 'Vise frumoase, copii' şoptind istorioare pe audiobook-ul 'Basme fermecate'. Difuzându-le în pavilionul celor afectaţi de arsuri, poveştile au efectul de a le abate teama de injecţii, operaţii, calmându-le durerea. (...) Micii pacienţi adorm liniştiţi, în lumea basmelor...'', spunea Margareta Pâslaru.
Motto-ul după care s-a ghidat Margareta Pâslaru în aceste activităţi umanitare este ''în tinereţe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim 'numele' spre binele altora''. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)
S-a născut la 9 iulie 1943, în Bucureşti. Şi-a făcut debutul, elevă fiind, în muzica uşoară, în 1958, la un eveniment, care a avut loc la Casa de Cultură Griviţa Roşie. Acolo a fost descoperită de Ileana Pop, care realiza transmisii TV de la Casa de Cultură, în care apare şi Margareta. În acea perioadă a obţinut Premiul I pe Capitală, la Festivalul artiştilor amatori.
Într-o emisiune dedicată sportivilor români participanţi la Olimpiada de la Roma, ''Toată lumea face sport'', din 10 iulie 1960, este solicitată de realizatori (Valeriu Lazarov şi George Mihalache) şi cântă ''Picolissima serenada'' în limba italiană. După aceea, lansează, cu Marina Voica, un cântec care a devenit un mare şlagăr al anilor '60 - ''Pe aripa vântului''. După mai bine de 20 de ani, cele două artiste au lansat, la Mamaia, şlagărul ''Baladă''.
Marele compozitor George Grigoriu, auzind-o cântând şi apreciindu-i timbrul special, compune pentru ea ''Chemarea mării'', care devine primul ei mare şlagăr. Cu acelaşi cântec debutează şi la radio, iar ''Chemarea mării'' marchează şi debutul discografic al Margaretei, bătând toate recordurile de vânzare ale anilor '60. Mai târziu, George Grigoriu a fost cel care a numit-o ''un mit al muzicii uşoare''.
Discul de Aur - primit în 1968 - o catapultează la Cannes, anul următor, unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. şi apare pe aceeaşi scenă cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.
A studiat pian, balet, pictură, cursul de perfecţionare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (Ministerul Culturii), la clasa Cameliei Dăscălescu. Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul Margaretei Pâslaru.
Urmează o ascensiune rapidă pentru tânăra cântăreaţă, care lansează şlagăr după şlagăr: ''Mandolina mea'' şi ''Polca dragostei'' de George Grigoriu, ''Două rândunici'' de Radu Şerban, ''Cum e oare?'' de Florin Bogardo, ''Margarete'' de Temistocle Popa, ''Va veni o clipă'' de Paul Urmuzescu. În acelaşi timp, realizatorul Valeriu Lazarov, o invită (pe lângă emisiunile curente de varietăţi) să cânte şi să joace în trei scurtmetraje muzicale de televiziune, pentru străinătate, fiind premiată la Montreaux şi Monaco.
Vocea cu infinite posibilităţi de exprimare şi timbrul grav al Margaretei îi inspiră pe compozitorii clasici ai muzicii uşoare, precum Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredinţat creaţiile lor. Astfel Margareta Pâslaru îşi creează un repertoriu vast, la care se adaugă şlagăre internaţionale: ''Trandafirii tăi'', ''În grădina bucuriilor'', ''Harap Alb'', ''Spuneam că nu-mi pasă'', ''Poate vreţi să dansaţi'', etc. Din repertoriul său sunt înregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din ţară şi străinătate. Apreciata cântăreaţă evoluează excelent ca actriţă în teatru şi film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică şi text, acompaniindu-se la pian.
Margareta Pâslaru este distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în 1964, în piesa ''Opera de trei parale'' de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat în patru stagiuni, aproximativ 400 de reprezentaţii, şi a beneficiat de o distribuţie de excepţie: Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruţă şi Rodica Tapalagă.
Este distribuită, în 1968, în spectacolul de teatru radiofonic ''Nu sunt Turnul Eiffel'' de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, apărut, apoi, şi pe disc vinil, în rolul Manţi, alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă, Cornel Coman, Mihai Pălădescu. Un an mai târziu, apare în serialul radiofonic ''Şoseaua Nordului'' după romanul lui Eugen Barbu, regia Constantin Moruzan, în rolul Marta, alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu.
Tot în 1968, juriul internaţional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Menţiunea ''Cerbul de Aur'', ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediţii.
Artista sărbătoreşte 10 ani de activitate printr-un ''One Woman Show'' cântând 23 de piese, unele compoziţii proprii. În 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formaţie (Rolf Albricht) şi creându-şi coregrafia.
Este solicitată din ce în ce mai mult de mari regizori şi realizatori TV, printre care se numără: Alexandru Bocăneţ, Tudor Vornicu, Titus Munteanu, Dumitru Moroşanu, Paul Urmuzescu, Tudor Mărăscu, Aurora Andronache, Dan Mihăescu, Ovidiu Dumitru şi mulţi alţii.
Din păcate, solicitările de peste hotare, care au urmat, nu au putut fi onorate, fiindcă Margareta Pâslaru nu a primit viză de ieşire din ţară timp de 10 ani.
Continuă apariţiile la televiziune, Sala Palatului, Teatrul ''Constantin Tănase'', Sala Polivalentă, grădini de vară (''Boema''), alături de artişti celebri ca: Stela Popescu, Ştefan Bănică, Vasilica Tastaman, Arşinel, Horia Moculescu ş.a. Este invitată la Teatrul Radiofonic, face înregistrări la radio şi pe disc. Joacă în filme (''Tunelul'' - regia Francisc Munteanu, ''Un film cu o fată fermecătoare' - regia Lucian Bratu, ''Împuşcături pe portativ'' - regia Cezar Grigoriu, ''Veronica'' - regia Elisabeta Bostan, ''Veronica se întoarce'', ''Gloria nu cântă' - regia Alexandru Bocăneţ, ''Melodii, melodii'' - regia Francisc Munteanu). Devine, astfel, una dintre cele mai solicitate vedete ale timpului.
În 1983, se stabileşte în SUA, urmându-şi soţul, Gheorghe Sencovici. Aici şi-a întrerupt cariera muzicală, lucrând în domeniul galeriilor de artă.
În 1996, se întoarce în România, pentru a-şi lansa o casetă audio şi un CD - ''The best of...'', donând Comitetului Român UNICEF toate încasările rezultate din vânzarea în România a acestora. Tot atunci, Margareta Pâslaru a primit diploma, insigna şi titlul de membru de onoare al Comitetului Naţional Român UNICEF. De altfel, ea s-a implicat tot timpul în acţiuni umanitare şi de voluntariat, atât în SUA, cât şi în ţară.
Albumul ''Margareta - 40 de ani de la debut'', lansat în 2000, s-a epuizat în câteva ore. În 2006, după şase ani de absenţă pe piaţa muzicală, a lansat, albumul ''Margareta Forever'', cu cele mai reprezentative melodii din cariera cântăreţei (''Cântecul Zânei'' din filmul ''Veronica'', ''Vei pleca'', ''Ale tale'' - melodie realizată în duet cu Dan Spătaru etc.). CD-ul a fost lansat la 18 noiembrie 2006 şi a fost dedicat memoriei soţului ei, Gheorghe Sencovici.
În 2007, TVR Media a lansat DVD-ul ''Margareta Pâslaru - de dragul copiilor'', în coproducţie cu UNICEF, urmând ca toate încasările din vânzarea acestuia să sprijine un proiect în favoarea copiilor dezavantajaţi din România. DVD-ul conţine piese de mare succes ale interpretei, înregistrate în Televiziunea Română, între anii 1966-2006, precum şi compoziţia ''Ziua noastră, ziua copiilor'' cântată împreună cu Grupul Allegreto şi dedicată aniversării împlinirii a 60 de ani de existenţă a UNICEF.
În acelaşi an, la Mangalia, a fost inaugurată ''Steaua Margareta Pâslaru'' pe Aleea Stelelor de Mare.
La 20 noiembrie 2010, în cadrul celei de-a 17-a ediţii a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, Margareta Pâslaru a sărbătorit 50 de ani de la lansarea primului său disc, printr-o altă lansare, un CD de autor - ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi'', album pe care a semnat muzica tuturor celor 25 de melodii. Pentru acesta, a fost recompensată cu "Trofeul Electrecord" creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord.
Fiind implicată în acţiuni umanitare, interpreta a filmat în 2010 un clip publicitar, în cadrul campaniei ''Şcoala te face mare'', pentru a descuraja abandonul şcolar. Un alt proiect de suflet al artistei, este programul ''Banca de alimente'', acţiune desfăşurată de Crucea Roşie Română. Pentru implicarea sa în acest proiect de succes, în 2011 a primit Trofeul ''Crucea Roşie 135 ani de Umanitate'', în acelaşi an fiind numită şi Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în România.
În 2012, artista şi-a lansat autobiografia ''Eu şi timpul''. Fundaţia Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar ''Margareta 70'' - 55 de ani de activitate artistică.
Margareta Pâslaru a primit, la Castelul Peleş, la 12 mai 2013, în cadrul unei ceremonii, Ordinul Coroana României în grad de Cavaler, decoraţia fiind înmânată de principesa Margareta, în numele regelui Mihai I.
În iunie 2014, a fost lansat un CD surpriză, cu melodii special alese şi interpretate de unii dintre cei mai îndrăgiţi actori - Emilia Popescu, Marius Manole, Maria Buza, Mihai Bisericanu, Marius Bodochi, Silviu Biriş, Rodica Mandache, Corina Chiriac, Anca Sigartău, Florin Zamfirescu, Ovidiu Niculescu, Gelu Niţu şi Margareta Pâslaru, cu piese binecunoscute precum: ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi'', ''Turneul", ''Libertatea nu se învaţă...''., ''Fericirea mult visată''.
Prin acest CD, Margareta Pâslaru şi UNITER s-au gândit că pot face mai mult pentru artiştii, pe care i-au admirat şi pe care îi apreciază, încasările din vânzarea acestui CD fiind donate în Fondul de Solidaritate Teatrală, fond special deschis la UNITER.
A fost întrebată în repetate rânduri de unde a pornit ideea implicării în acte caritabile, umanitare.
''Prin muzică, cea mai pură şi delicată artă, mulţi pot să-şi atingă scopul. Mai ales că, după cum simplu spune Ludwig van Beethoven, 'muzica este graiul sufletului, ea stârneşte în noi nu instincte, ci gândurile cele mai profunde'.(...) Încă din 1993, LP-ul şi apoi CD-urile, chiar şi rolul povestitorului jucat în audiobook-ul 'Basme fermecate' de H.C. Andersen la editura Curtea Veche au o finalitate umanitar-caritabilă. Mi se pare firesc să dăruiesc dublă bucurie, atât ascultătorilor, cât şi celor aflaţi în impas'', declara artista într-un interviu.
Tot în 2014, i s-a împlinit un vis pentru care a luptat din 2007 - instalarea unor difuzoare în saloanele Spitalului pentru copii ''Grigore Alexandrescu'', nu doar pentru anunţuri de urgenţă, incendiu, cutremur, evacuare, cât şi pentru poveşti.
''Am lansat noul program audio 'Vise frumoase, copii' şoptind istorioare pe audiobook-ul 'Basme fermecate'. Difuzându-le în pavilionul celor afectaţi de arsuri, poveştile au efectul de a le abate teama de injecţii, operaţii, calmându-le durerea. (...) Micii pacienţi adorm liniştiţi, în lumea basmelor...'', spunea Margareta Pâslaru.
Motto-ul după care s-a ghidat Margareta Pâslaru în aceste activităţi umanitare este ''în tinereţe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim 'numele' spre binele altora''. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.