Statele Unite ale Americii, cu o suprafaţă totală de 9.826.675 kmp (a treia din lume) şi o populaţie de 318.892.103 locuitori (estimare iulie 2014) sărbătoreşte Ziua naţională la 4 iulie. Cunoscută ca Ziua Independenţei, aceasta marchează aniversarea declaraţiei de independenţă din 1776, faţă de Marea Britanie, semnată de 13 colonii de pe continentul nord-american.
Situată în America de Nord, SUA are ca limite - Canada în Nord (inclusiv Alaska), Oceanul Atlantic în Est, Mexic şi Golful Mexic în Sud şi Oceanul Pacific în Vest.
Cele 50 de state ale SUA sunt Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermont, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming şi un district - Columbia.
Totodată, SUA deţin mai multe teritorii dependente: în Oceanul Pacific - Samoa Americană, Guam, Ins. Mariane de Nord, Ins. Baker, Ins. Howland, Ins. Jervis, Atolul Johnston, Atolul Palmyra, Ins. Wake, Ins. Midway, Reciful Kingman; în Arhipelagul Antile - Puerto Rico, Ins. Virgine Americane, Ins. Navassa.
SUA ocupă partea centrală şi de nord-vest a Americii de Nord şi este unul dintre cele mai întinse state din lume. Relieful este variat şi diferenţiat, de la Est la Vest, în trei mari zone paralele, orientate Nord-Sud: Munţii Apalaşi (Appalachian Mountains), Marile Câmpii centrale (Great Plains) şi Munţii Stâncoşi (Rocky Mountains, cu Mount McKinley - 6.198 m, Alaska). Hawaii, singurul stat (16.705 kmp), aparţinând SUA, aflat în afara continentului nord-american este constituit din arhipelagul vulcanic omonim situat în partea centrală a Oceanului Pacific, la sud de Tropicul Racului şi la 3.700 km vest de coastele Californiei. Relieful său este în mare parte muntos, culminând la 4.205 m în vulcanul stins Mauna Kea.
Clima este, în linii mari, temperată în jumătatea nordică, cu nuanţe oceanice pe coastele nord-atlantică şi nord-pacifică, şi subtropicală în sud.
Pe teritoriul SUA se află unul dintre cele mai mari fluvii din lume - fluviul Mississippi (6.019 km, împreună cu afluentul său Missouri). Pe coasta Oceanului Atlantic, râurile sunt scurte, iar pe cea a Oceanului Pacific sunt mai lungi (Columbia, Colorado ş.a.). 664.709 kmp din suprafaţa Marilor Lacuri revin SUA, Lacul Michigan - în întregime, Lacurile Superior, Huron, Erie şi Ontario - parţial, fiind împărţite cu Canada.
Teritoriul nord-american este populat, în epoca precolumbiană (circa 26000 î. Hr.), de numeroase triburi amerindiene, de vânători şi pescari (athapasci, irochezi, seminoli, sioux, apaşi, comanşi ş.a.), ai căror strămoşi imigraseră din Asia peste strâmtoarea Bering spre sfârşitul Paleoliticului.
În 1492, genovezul Cristofor Columb este navigatorul care relevă Europei existenţa noului continent.
Spaniolii, conduşi de Pedro Menendez de Aviles, fondează în 1565, Sf. Augustin (în Florida), prima aşezare europeană permanentă de pe continentul nord-american.
Între 1607 şi 1733, pe coasta Atlanticului iau fiinţă 13 colonii engleze - Massachusetts (1620), Maryland (1634), Pennsylvania (1682), Georgia (1733) ş.a.
La 5 septembrie 1774 este convocat primul Congres Continental, la Philadelphia. Congresul redactează o ''Declaraţie a dreptului, în care se afirma dreptul de a vota propriile impozite'' şi creează ''Asociaţia continentală''.
Măsurile discriminatorii adoptate de metropolă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea faţă de coloniile nord-americane determină naşterea mişcării comune antibritanice, care culminează cu Războiul de independenţă.
La 4 iulie 1776, cele 13 colonii engleze îşi proclamă independenţa. Thomas Jefferson redactează ''Declaraţia de independenţă'' care este adoptată de Congresul american. Independenţa este recunoscută prin Tratatul de la Paris din 3 septembrie 1783.
În 1787 este adoptată Constituţia SUA (în vigoare, cu amendamente, până astăzi), care proclamă SUA stat federal şi introduce sistemul prezidenţial de guvernământ - George Washington (1789-1797) - primul preşedinte al ţării.
În secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, SUA continuă expansiunea pe continent prin adăugarea unor noi state, numărul lor ajungând la 50. Contradicţiile dintre statele sudice, partizane ale sclaviei, şi cele nordice, aboliţioniste, conduc la părăsirea uniunii de către 10 state sudice şi la izbucnirea Războiului de secesiune (1861-1865). După victoria nordului, SUA cunosc o dezvoltare economică rapidă, devenind, la sfârşitul secolului al XIX-lea, prima putere industrială a lumii.
În Primul Război Mondial, SUA intervin de partea Antantei, în 1917, însă nu semnează Tratatul de la Versailles (1919) şi nici nu devin membru al Societăţii Naţiunilor, adoptând o politică de izolaţionism în perioada interbelică.
În urma izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, SUA îşi proclamă neutralitatea, dar sprijină economic, militar şi moral statele aflate în luptă cu puterile fasciste. În urma atacului japonez de la Pearl Harbour (1941), SUA intervin în război, luptând pe fronturile din Pacific, Africa de Nord şi Europa.
Politica postbelică este condiţionată de confruntarea dintre cele două superputeri ale lumii - SUA şi URSS, de cursa înarmărilor şi de lupta pentru extinderea sferelor de influenţă. Statele Unite sprijină redresarea economică a statelor vest-europene prin lansarea Planului Marshall, iniţiază o serie de alianţe militare - NATO (1949), ANZUS (1951), SEATO (1954), CENTO (1955). După destrămarea URSS, SUA rămân prima putere economică şi militară de la sfârşitul secolului XX.
În prezent, SUA sunt membru în cadrul mai multor organizaţii, printre care: Asia Pacific Economic Cooperation (APEC), Consiliul Arctic, Association of Southeast Asian Nations (ASEAN) - partener de dialog, Black Sea Economic Cooperation (BSEC) - observator, Council of Baltic Sea States (CBSS) - observator, European Organization for Nuclear Research (CERN) - observator, European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), G-20, G-5, G-7, G-8, G-10, Inter American Development Bank (IADB), International Atomic Energy Agency (IAEA), International Bank for Reconstruction and Development (IBRD), International Energy Agency (IEA), International Monetary Fund (IMF), Interpol, North American Free Trade Agreement (NAFTA), North Atlantic Treaty Organization (NATO), Nuclear Suppliers Group (NSG), Organization of American States (OAS), Organization for Economic Cooperation and Development (OECD), Organization for the Prohibition of Chemical Weapons (OPCW), Organization for Security and Cooperation in Europe (OSCE), Clubul Paris, South Asian Association for Regional Cooperation (SAARC) - observator, Southeast European Cooperative Initiative (SECI) - observator, United Nations (UN), World Bank, World Trade Organization (WTO).
Statele Unite ale Americii sunt o republică federală, constituită istoric prin uniunea liber consimţită a 50 de state (cărora li se adaugă un district federal şi un ''stat asociat'' - Puerto Rico). Constituţia federală din 1787 (cea mai veche în vigoare, completată ulterior cu 27 de amendamente) impune o serie de mecanisme complexe de echilibrare a puterii federale centrale (Preşedinţia - Administraţia şi Congresul) cu puterile locale, aparţinând statelor (guvernatorii şi legislativele statale). În SUA, preşedintele este cumulativ şi prim-ministru, ca şef al executivului compus din miniştri denumiţi secretari.
Cel de-al 44-lea preşedinte al SUA este Barack H. Obama, învestit în funcţie la 20 ianuarie 2009, pentru un mandat de patru ani. A fost reales la 6 noiembrie 2012 şi reînvestit la 20 ianuarie 2013.
Vicepreşedintele SUA este Joseph R. Biden, învestit în funcţie la 20 ianuarie 2009. A fost reînvestit la 20 ianuarie 2013.
Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi împreună de către un colegiu de electori, aleşi în mod direct din fiecare stat. Mandatul este de 4 ani şi pot fi realeşi pentru un al doilea mandat. Următoarele alegeri prezidenţiale vor avea loc la 8 noiembrie 2016.
Congresul american este o instituţie bicamerală formată din Senat, camera superioară, şi Camera Reprezentanţilor, cea inferioară. Senatul are 100 de membri, 2 membri pentru fiecare stat, aleşi pentru un mandat de şase ani, iar o treime din membri este aleasă la fiecare doi ani. Prin constituţie, vicepreşedintele SUA este şi preşedinte al Senatului, care poate fi înlocuit în absenţa sa, de către preşedintele pro tempore, ales al Senatului. Camera Reprezentanţilor are 435 membri aleşi prin vot direct de către electoratul din fiecare stat, pentru un mandat de doi ani. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor este John Boehner reales la 3 ianuarie 2013.
Capitala Statelor Unite este Washington D.C. şi are o populaţie urbană de 617.996 de locuitori (2011), fiind situată în Districtul Columbia (district federal cu regim distinct, care ocupă o suprafaţă de 177 kmp, pe ambele maluri ale râului Potomac, între statele Virginia şi Maryland).
Oraşe principale ale SUA şi populaţia urbană (2011): New York (8.244.910 locuitori), Los Angeles (3.819.702 locuitori), Chicago (2.707.120 locuitori), Houston (2.145.146 locuitori), Philadelphia (1.536.471 locuitori), Phoenix (1.469.471 locuitori), San Antonio (1.359.758 locuitori), San Diego (1.326.179 locuitori), Dallas (1.223.229 locuitori).
Imnul de stat ''The Star Spangled Banner'', unul dintre simbolurile naţionale, a devenit imnul naţional al SUA la 3 martie 1931. Textul are la bază poezia ''Apărarea fortului McHenry'', compusă de Francis Scott Key la 14 septembrie 1814, iar melodia provine dintr-un vechi cântec popular englezesc, compus în 1780 de John Stafford Smith.
Steagul Statelor Unite (''The Stars and Stripes'', ''Old Glory'') are 13 dungi orizontale colorate alternativ, 7 în roşu şi 6 în alb, un dreptunghi albastru închis în colţul din stânga sus cu 50 de stele albe, reprezentând statele SUA, iar dungile reprezintă cele 13 colonii iniţiale, care şi-au dobândit independenţa în 1776.
De asemenea, deviza ''In God We Trust'' (În Dumnezeu ne punem încrederea), a devenit motto-ul naţional al SUA printr-o decizie a Congresului din 1956.
Până în 2011, pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 21 obiective din această ţară, dintre care amintim: Parcul Naţional Yellowstone (1978), Parcul Naţional Grand Canyon (1979), Sala Independenţei din Philadelphia (1979), Fortăreaţa "La Fortaleza" şi centrul vechi din San Juan (Puerto Rico) (1983), Statuia Libertăţii din New York (1984), Parcul Naţional Yosemite (1984), Monticello şi Universitatea Virginia din Charlottesville (1984), Parcul Naţional vulcanic din Hawaii (1987), Parcul Naţional Glacier (1995) ş.a.

Relaţii bilaterale între SUA şi România
Relaţiile diplomatice dintre România şi Statele Unite ale Americii au fost stabilite, la nivel de agenţie diplomatică, la 2/14 iunie 1880.
Ridicate la nivel de legaţie la 31 iulie/11 august 1880, relaţiile diplomatice dintre cele două state au fost întrerupte timp de peste patru ani, între 12 decembrie 1941-7 februarie 1946 (în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial), şi au fost ridicate la nivel de ambasadă la 1 iunie 1964.
Prima vizită în SUA a unui şef de stat român a avut loc în perioada 4-7 decembrie 1973, fiind efectuată de Nicolae Ceauşescu. Cu acest prilej, a fost semnată, la 5 decembrie 1973, Declaraţia comună cuprinzând principiile care stau la baza relaţiilor dintre cele două state şi s-au adoptat Declaraţia comună cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnică între cele două ţări şi Comunicatul comun.
După schimbările care au avut loc în decembrie 1989, dialogul politic bilateral la nivel înalt a fost deschis de vizitele în Statele Unite ale Americii ale preşedinţilor României. În perioada 25 septembrie-3 octombrie 1995, a avut loc vizita de lucru a preşedintelui Ion Iliescu, la invitaţia preşedintelui SUA Bill Clinton. Vizita a marcat deschiderea unei noi pagini în relaţiile româno-americane. Anterior, în perioada 19-24 aprilie 1993, preşedintele Ion Iliescu a participat, la Washington, la inaugurarea Muzeului Holocaustului.
A urmat, la 14-21 iulie 1998, vizita oficială la Washington a preşedintelui Emil Constantinescu.
Preşedintele Iliescu a mai efectuat în perioada 26-29 octombrie 2003 o vizită oficială în SUA, la invitaţia omologului său George W. Bush. Totodată, la 11 iunie 2004, Ion Iliescu a participat, la Washington, la funeraliile naţionale ale fostului preşedinte al Statelor Unite ale Americii Ronald Reagan.
În perioada 8-10 martie 2005, a avut loc prima vizită oficială în SUA, după începerea mandatului prezidenţial, a preşedintelui României Traian Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită la New York, San Francisco şi Detroit în perioada 13-16 septembrie 2005. Cu acest prilej, a participat la Reuniunea plenară la nivel înalt a celei de-a 60-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.
În perioada 26-28 iulie 2006, preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită oficială la Washington. Cu această ocazie a avut o întrevedere cu preşedintele SUA George W. Bush, principala temă de discuţii fiind consolidarea şi intensificarea parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii.
La 13 septembrie 2011, preşedintele României Traian Băsescu a efectuat o vizită de lucru la Washington, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale între România şi Statele Unite ale Americii. Cu prilejul vizitei, preşedintele român a avut întrevederi cu preşedintele american Barack Obama, cu vicepreşedintele american Joseph Biden şi cu directorul CIA David A. Petraeus, cu secretarul Apărării Leon Panetta. Totodată, miniştrii de Externe ai celor două ţări au semnat ''Declaraţia comună privind Parteneriatul Strategic pentru secolul al XXI-lea între România şi SUA'' şi ''Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România''. Aceasta a fost prima vizită a preşedintelui Traian Băsescu la Washington, în mandatul lui Barack Obama.
Preşedintele Traian Băsescu a revenit în Statele Unite ale Americii în perioada 20-21 mai 2012, pentru a participa la lucrările Summitului NATO de la Chicago.
Prima vizită a unui şef de stat american la Bucureşti a fost cea a lui Richard Nixon, în 2-3 august 1969, urmată, în 2-3 august 1975, de vizita oficială a lui Gerald R. Ford.
La 1 iulie 1996, prima doamnă a Statelor Unite Hillary Rodham Clinton a sosit la Bucureşti, într-o vizită de 24 de ore, în cadrul unui turneu de 10 zile, în ţări din Europa centrală şi de est.
La 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei oficiale a preşedintelui SUA Bill Clinton în România, au fost puse bazele unei noi colaborări româno-americane şi ale unui parteneriat strategic.
La 23 noiembrie 2002, preşedintele american George W. Bush a efectuat o vizită oficială în România, vizită care a avut loc la două zile după ce, la summitul NATO de la Praga, România a primit invitaţia de aderare la Alianţa Nord-Atlantică. Cu acest prilej, George W. Bush şi preşedintele Ion Iliescu s-au adresat naţiunii române pentru a evidenţia semnificaţia evenimentului fericit de la Praga, drumul României către deplina integrare în spaţiul european şi euroatlantic, precum şi importanţa Parteneriatului strategic româno-american.
La 1 aprilie 2008, preşedintele Statelor Unite ale Americii George W. Bush a sosit la Bucureşti, împreună cu soţia sa, Laura, pentru a participa la lucrările Summit-ului NATO din perioada 2-4 aprilie 2008. Programul vizitei a inclus întrevederi bilaterale cu preşedintele României Traian Băsescu şi prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu.
Premierii României au efectuat vizite în Statele Unite ale Americii, după cum urmează: Victor Ciorbea, în perioada 17-25 iunie 1997; Mugur Isărescu, între 21-26 mai 2000; Adrian Năstase, între 29 octombrie-3 noiembrie 2001, în perioada 28-30 martie 2004 (a participat la ceremonia oficială de depunere a instrumentelor de ratificare a Protocoalelor de aderare la NATO a Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, României, Slovaciei şi Sloveniei) şi între 18-21 iulie 2004; Victor Ponta, în perioada 21-23 octombrie 2013.
Vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii Joseph Biden a efectuat o vizită oficială la Bucureşti, în zilele de 21 şi 22 octombrie 2009. Vicepreşedintele american a revenit în vizită la Bucureşti, în 2014, în perioada 20-21 mai, la invitaţia preşedintelui României Traian Băsescu. În cadrul vizitei, oficialul american, care a venit în România împreună cu soţia sa, Jill, a avut întrevederi cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Victor Ponta şi a susţinut un discurs, la Palatul Cotroceni.
Potrivit MAE, la 31 martie 2014, volumul schimburilor bilaterale a totalizat 539,13 milioane USD, importurile din SUA s-au cifrat la 219,68 milioane USD, iar exporturile către SUA la 319,45 milioane USD.
La 30 aprilie 2014, după investiţia în echivalent valută, investiţiile americane în România ocupau locul 12 (cu aproximativ 2,46% din totalul investiţiilor străine directe). Valoarea totală a capitalului social, în echivalent valută, a fost de 1.234,35 milioane USD (6.810 societăţi comerciale înregistrate).
Printre cei mai importanţi investitori americani în România se numără: Smithfield, Ford, Honeywell, Delphi, Hewlett Packard, IBM, Oracle, Procter & Gamble, General Electric, Cargill, McDonald's, Coca-Cola, Pepsico, Philip Morris ş.a. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, Doina Lecea; editor: Marina Bădulescu)