LA PAS PRIN BUCUREȘTI: Gara de Nord

 •  Documentare
1825 afişări

Gara de Nord, situată în piața cu același nume, este, în prezent, cel mai mare punct feroviar din România și reprezintă legătura către toate regiunile țării, dar și cea mai mare poartă de intrare în București.

666fcfad-7cd1-4798-a69f-0d42f0be6893

Imagine din București; zona Gara de Nord
Foto: (c) Vlad STAVRICĂ / AGERPRES ARHIVĂ

Piatra de temelie a Gării de Nord a fost pusă la 22 septembrie/4 octombrie 1869, în prezența domnitorului Carol I, urmând să fie la conectată la noile linii de cale ferată care urmau să unească Bucureștiul cu Galațiul și Craiova.

Gara de Nord, 1944
Foto: (c) RADOR/ AGERPRES ARHIVĂ

Un amplu teren, proprietatea boierului Dinicu Golescu, se afla de-a lungul Căii Târgoviște (numită Calea Griviței din 1878), și care i-a fost dat de zestre fiicei sale căsătorită cu secretarul Legației Marii Britanii, Effigham Grant (nume ce-l va purta viitorul pod). Atunci când părți din acest teren au fost scoase la vânzare, statul român a cumpărat o bună parte din ele în vederea construirii unei gări care, trebuia să lege Capitala de nordul țării (pentru partea de sud exista Gara Filaret). Fosta proprietate a boierului Dinicu Golescu se afla, la acea vreme la marginea orașului.

Clădirea gării, alături de peroane și linii, a fost construită după planurile Ministerului Lucrărilor Publice, de Consorțiul Stroussberg, și a purtat, la început, numele de Gara Târgoviștei. În anul următor, Consorțiul a dat faliment, iar statul a cumpărat acțiunile sale. Astfel, a devenit principalul proprietar al zonei gării și al liniilor adiacente, înființând, totodată, un Consiliu pentru administrarea sa.

Gara de Nord, 1989
Foto: (c) Ilie BUMBAC/ AGERPRES ARHIVĂ

În noiembrie 1870, odată cu deschiderea provizorie a liniei București — Ploiești, Gara Târgoviște a fost dată în exploatare, iar, peste doi ani, la 13/25 septembrie 1872, a fost inaugurată oficial, când au fost date în exploatare liniile ferate Pitești — București — Buzău și Galați — Tecuci — Roman, în lungime de peste 600 km, cu 39 de stații.

Destinată, inițial, tranzitului de călători și mărfuri, cu șapte linii și multe clădiri de ateliere, gara a fost reamenajată de mai multe ori. Formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre atelierele de reparații de un alt corp în orientare perpendiculară, de-a lungul timpului i s-au adăugat noi corpuri, schimbări ale fațadelor, etc., devenind, în timp, un punct terminus.

Abia, în 1888, când a avut loc prima reabilitare a gării, numele său a devenit Gara de Nord. Clădirea de călători avea parter și etaj, și era formată dintr-un pavilion central cu două turnuri care există și astăzi. Fațada principală era orientată de-a lungul Căii Târgoviște. Intrarea se făcea direct din Calea Târgoviștei, și, în față, era o grădină cu o alee centrală numită ''curtea călătorilor''. În perioada 1895-1896 a fost construită o nouă aripă a gării, prevăzută și cu un "salon regal", restaurat în forma originală din timpul lui Carol I, și inaugurat la 1 decembrie 2013, de către principesa Margareta și principele Radu.

Principesa Margareta, Principele Radu, Principesa Elena și Principele Nicolae, la ceremonia de inaugurare a ''Salonului Regal'' de la Gara de Nord, restaurat în forma originală, din vremea Regelui Carol I
Foto: (c) Ilie BUMBAC/ AGERPRES ARHIVĂ

La 1/13 aprilie 1890 s-a dat în funcțiune centrala telefonică a Gării de Nord, având inițial 25 de linii telefonice, numai în București. În 1907, Gara de Nord a fost extinsă cu încă două linii, iar în 1928, gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri.

Planuri pentru construirea unei gări noi, denumită ''Gara Centrală'', care urma să fie amplasată undeva în zona în care acum se află Opera Română, au existat, însă declanșarea Primului Război Mondial a împiedicat realizarea vreunui proiect în acest sens.

Gara de Nord a fost modernizată și mărită, în anii 1930-1932, când s-au făcut mai multe lucrări: cele nouă peroane au fost legate, la capăt, printr-un peron transversal (lung de 200 m și lat de 23 m), s-a construit frontonul dinspre sud, și s-a realizat sistematizarea liniilor de primire/expediere a trenurilor, mărindu-se numărul lor, de la 10 linii la 16 linii (două din ele vor fi desființate ulterior).

Proiectul ce viza clădirea a fost realizat de arhitectul Victor G. Stephănescu și a fost demarat în 1932. Corpul nou de clădire, așa cum se înfățișează și astăzi, are o fațadă monumentală, concepută într-o manieră neoclasică modernă, dominată de porticul format din șase coloane de mari dimensiuni.

Au fost modernizate și sistemele de sonorizare din stații. În 1932, la Gara de Nord, s-a montat un amplificator (de 200 w) și șase difuzoare; până în 1938, acestea s-au extins în toate gările din țară, înlocuind vechiul clopot de peron.

Construcția Gării a dus, totodată, și la dezvoltarea urbanistică a zonei din jurul său, care a început să fie populată rapid, terenurile fiind ocupate în principal de locuințele lucrătorilor de la căile ferate.

Echipă de ceferiști în Gara de Nord, 1938
Foto: (c) RADOR / AGERPRES ARHIVĂ

Începând cu 1941, s-a trecut la sistematizarea întregii zone a Gării de Nord, fiind începută, pe locul vechilor ateliere de reparații, construirea Palatului CFR, terminat după 1950, care adăpostește în prezent, Ministerul Transporturilor. În anii 1960 a fost închisă Piața Gării de Nord, construindu-se zece blocuri de o parte și de alta a palatului C.F.R.

Piața Gării de Nord și Palatul CFR, 1962
Foto: (c) Anghel PASAT / AGERPRES ARHIVĂ

De asemenea, în Piața Gării de Nord se află un monument dedicat eroilor ceferiști din timpul Primului Război Mondial, operă a sculptorilor Corneliu Medrea și Ion Jalea.

Foto: (c) Monumentul Eroilor Ceferiști din București
Foto: (c) Ernest ANDONE / AGERPRES ARHIVĂ

Zona Gării de Nord, inclusiv clădirea, suferă importante distrugeri (aripa sudică a gării, linii și macazuri) în bombardamentele intense asupra Bucureștiului din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Clădirea a rămas în picioare, și a reușit să rămână, până în prezent, trecând peste o demolare programată în 1992, de fostul lider comunist Nicolae Ceaușescu, care voia să construiască o nouă gară la marginea capitalei.

Calea Griviței-Gara de Nord, după bombardamentul din 4 aprilie 1944
Foto: (c) RADOR / AGERPRES ARHIVĂ

Calea Griviței-Gara de Nord, după bombardamentul din 4 aprilie 1944
Foto: (c) RADOR / AGERPRES ARHIVĂ

Între 1945 și 1990, au fost realizate alte modernizări, printre care: electrificarea liniilor, lungirea peroanelor, reamenajarea sălilor de așteptare, racordarea la rețeaua de termoficare, caloriferele începând să înlocuiască sobele cu lemne, construirea de pasaje pietonale, sub/supraterane pentru traversarea liniilor ferate, dar și legarea gării la rețeaua de metrou prin realizarea în 1988, a stației de metrou Gara de Nord. În aceeași perioadă, traficul feroviar a cunoscut o creștere enormă.

Stația de metrou de la Gara de Nord, 1989
Foto: (c) Marian ILIE / AGERPRES ARHIVĂ

Impresionanta clădire a gării este inclusă în Lista Monumentelor Istorice din România având codul B-II-m-B-18803. Ultimele lucrări de reabilitare a clădirii Gării de Nord au avut loc între anii 1997 și 1999, și au constat în modernizarea sălilor de așteptare, a sistemelor de afișaj video, montarea de tâmplărie termopan, înălțarea peroanelor la nivelul podelei vagoanelor, introducerea biletelor de peron etc.

Cu toate că, după 1990 numărul călătorilor a scăzut treptat, Gara de Nord din București rămâne un punct important pe harta feroviară a României, dar și a Europei. În prezent, peste 200 de trenuri sosesc și pleacă din gară, având legături către toate marile orașe ale țării, dar și către importante orașe europene precum Munchen, Viena, Budapesta, Frankfurt, Veneția, Berlin sau Istanbul.

Zbor deasupra Bucureștiului; imagine din zona Gara de Nord
Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES ARHIVĂ

Trebuie amintit faptul că, Gara de Nord, alături de Gara Sinaia, sunt puncte de tranzit ale celebrului tren de lux Orient Express, care parcurge o dată pe an ruta Paris — Istanbul, readucând în memorie traseul celui mai cunoscut tren european care pornea cu mai bine de 125 de ani în urmă, de pe peronul Gării de Est din Paris, spre Istanbul.

trenul Orient Express
Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES ARHIVĂ

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres