În fiecare an, la 17 iunie, este marcată în întreaga lume Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei (World Day to Combat Desertification).
Scopul acestei zile este de a sublinia necesitatea stopării sau încetinirii procesului de deşertificare şi conştientizarea efectelor secetei. 17 iunie reprezintă o ocazie pentru a reliefa existenţa soluţiilor care pot fi implementate adecvat, cu participarea comunităţii şi prin cooperarea tuturor părţilor implicate.
Sloganul campaniei din 2014 este "Pământul aparţine viitorului: lasă clima să o dovedească!". El evidenţiază beneficiile politicilor de gestionare a terenurilor durabile, având în vedere cerinţele de adaptare la schimbările climatice.
De gestionarea durabilă a terenurilor depinde atât creşterea rezistenţei ecosistemelor, cât şi dezvoltarea comunităţilor prin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, în special în zonele uscate.
Obiectivele campaniei din 2014 sunt: creşterea atenţiei acordate terenurilor şi solurilor în adaptarea la schimbările climatice, implementarea suportului pentru gestionarea durabilă a terenurilor. În condiţiile actuale caracterizate de schimbările climatice este necesar să înţelegem importanţa pământului şi a solului şi să le includem în sistemul politicilor pentru protecţie alimentară.
Încălzirea globală determină producerea a tot mai multe evenimente meteorologice extreme, cum ar fi secetele prelungite şi inundaţiile. Ca urmare, producţia fermierilor scade, iarba este tot mai puţină pentru vite şi comunităţile devin mai vulnerabile.
Campania 2014 a Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei a început pe continentul african odată cu marcarea - Zilei Wangari Maathai - la 3 martie 2014, în Lesotho. Ţara gazdă a acestui eveniment la nivel continental se alege pe baza de rotaţie între cele cinci sub-regiuni. Lesotho este o ţară de 2 milioane de oameni, în care doar 8% din teren este foarte productiv. Restul reprezintă un platou muntos, din care aproape 70% sunt păşuni cu soluri subţiri şi fragile a căror productivitate este ameninţată de păşunatul excesiv.
La nivel mondial, mai mult de o jumătate din toate terenurile agricole este moderat şi sever degradat, conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO).
La nivel mondial, manifestările dedicate acestei zile includ diverse expoziţii, prezentări video şi infografice şi anunţarea câştigătorului concursului ''Land for Life Award''.
În peste 100 de ţări, 1 miliard de oameni din populaţia lumii de 6 miliarde este afectat de deşertificare. Schimbările climatice pot precipita procesul de deşertificare, însă activităţile umane sunt cauza principală cea mai frecventă. Supracultivarea epuizează solul. Despăduririle înlătură copacii care susţin solul fertil de pământ. Păşunarea în exces dezgoleşte pământul de iarbă. Unul dintre principalele instrumente de combatere a extinderii deşertificării este plantarea de arbori şi alte plante care menţin calitatea solurilor.
Pentru prima dată Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei a fost marcată cu ocazia împlinirii unui an de la semnarea, la 17 iunie 1994, la Paris, a Convenţiei internaţionale privind lupta împotriva deşertificării. În 1994, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat, prin Rezoluţia 49/115, data de 17 iunie ca fiind Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei .
Potrivit Naţiunilor Unite, o treime din suprafaţa planetei este ameninţată cu deşertificarea şi peste un miliard de persoane din aproximativ 100 state sunt expuse efectelor nefaste ale acestui fenomen. Pierderile economice sunt evaluate la circa 42 miliarde dolari anual. Fenomenul deşertificării, la originea căruia se află seceta, schimbările climatice, dar şi acţiunea omului, este mai grav în Africa şi Asia. AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)