Unic, în ţară, prin denumire şi printre puţinele din Europa, ca tematică şi valoare a exponatelor, Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc este ''o adevărată enciclopedie a acestei străvechi arte, exprimând şi tâlcuind artistic universul vieţii ţărăneşti. Totul e zămislit din lemn ca mărturie a căldurii şi nobleţei sufletului localnicilor, a meşterilor autentici, înzestraţi cu însuşiri artistice, ce ridică la tipic străvechiul meşteşug al lemnului" aşa cum scria Graţian Jucan în lucrarea "Câmpulungul Moldovenesc - vatră folclorică".
Înfiinţat ca Muzeu de etnografie şi ştiinţele naturii în iunie 1936, a fost reprofilat, în 1967, ca Muzeu al lemnului şi amplasat zona centrală a municipiului Câmpulung Moldovenesc (jud. Suceava), centru al civilizaţiei lemnului, relevând varietatea ocupaţiilor localnicilor de pe plaiurile Rarăului şi Giumalăului.
Adăpostit de o clădire monument de arhitectură, construită în 1904, muzeul deţine un bogat patrimoniu ce cuprinde peste 15.000 piese din lemn având la bază colecţiile etnografice alcătuite de Ion Ştefureac şi Constantin Brăescu.
Deţine colecţii organizate tematic pe ocupaţii şi meşteşuguri, în peste 20 de săli, din care, două de expoziţii temporare, pe o suprafaţă de peste 1.800 mp. Pornind de la prelucrarea lemnului până la operele marelui maestru Gheorghe Apostu, exponatele transmit pasiunea, emoţia artistică, o anumită sensibilitate înscrisă în diferite esenţe lemnoase de meşterii acestei arte.
Prima sală a muzeului captează atenţia vizitatorilor prin uneltele de prelucrare a lemnului expuse, dar şi prin măiestria creatorului anonim, care se perpetuează pe tot parcursul expoziţiei de bază, dovedindu-se împletirea artei cu utilitatea obiectelor. Pot fi văzute aici o multitudine de obiecte din secolele XVIII - XX - unelte destinate tăiatului lemnului în pădure şi prelucrării lui - dar, şi tehnici de ornamentare, forme şi motive decorative, însoţite de hărţi, desene, fotografii şi planşe, care prezintă tradiţia meşterilor în prelucrarea lemnului. De asemenea, sunt expuse piese utilizate la culesul şi transportul fructelor de pădure, precum coşurile împletite din coajă de brad, din crengi de alun sau din rădăcină de molid, alături de hreabănul folosit la recoltarea afinelor.
Cea mai mare parte a pieselor prezentate în circuitul muzeului sunt realizate din lemn de molid, din brad şi foioase, majoritatea fiind datate în secolele XIX şi începutul secolului XX.
Un spaţiu generos este destinat ocupaţiei principale a locuitorilor din ţinutul Câmpulung - păstoritul - unde sunt expuse obiecte precum găleata pentru mulsul oilor, cupa şi doniţa pentru muls vacile, cofe, bote ciobăneşti şi linguri de diferite mărimi, un inventar de vase şi unelte pentru prepararea brânzei din care nu lipsesc budacile, tăugerul, lopăţelele de urdit, hârzobul, chiagornicerele.
Sala cea mai impunătoare a muzeului este rezervată transporturilor. Aici sunt expuse carul din lemn pentru transportul vinului, săniile pentru ocazii ce se foloseau în zilele de sărbătoare, la vizitele familiale, ocazionate de sărbători sau la nunţi.
Printre atracţiile muzeului se numără doniţele, cupele în chip de pasăre, brâiele pentru bătut brânza, dar şi mobilerul casnic ţărănesc şi uneltele tradiţionale - plugul, grapa, lopata - toate din lemn. De asemenea, lăzile de zestre, punctul de maximă atenţie în spaţiul ceremonial de primire, impresionează prin mărime şi conţinutul, dar şi prin decoraţiile lor.
Mai pot fi văzute, în acest muzeu, Păscăriţele - obiecte destinate adusului alimentelor, la sfinţit, de Paşti; Corneciurile pentru praf de puşcă pirogravate, utilizate la vânătoare, dar şi instrumente populare specifice zonei - buciumul şi cornul de vânătoare - cioplite din lemn rezonant şi învelite în coajă de mesteacăn.
În afara expoziţiilor de bază, muzeul are în patrimoniu şi o secţie în aer liber cuprinzând nouă monumente de arhitectură, între care se fac remarcate Casa ''Latis'' din Câmpulung Moldovenesc, veche de 360 de ani, şi Casa ''Huţula'' din Ciumarna construită din lemn masiv. Un punct de atracţie în curtea muzeului îl constituie o placă de şah întinsă pe o suprafaţă de 100 mp cu piese reprezentând figuri din basmele româneşti.
Muzeul mai deţine o secţie în comuna Fundu Moldovei, o donaţie a familiei Andronicescu. Aceasta cuprinde în afară de casa propriu-zisă, făcută special pentru Muzeu, şi o impresionantă colecţie de obiecte, de la istorice până la portul popular.
Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc rămâne un valoros depozitar de unicate, aşa cum erau fiecare dintre obiectele pe care ţăranii, cu talent şi îndemânare, le realizau pentru trebuinţele de fiecare zi. AGERPRES/(Documentare-Cerasela Bădiţă; editor: Irina Andreea Cristea)