În fiecare an, la 3 mai, este marcată în întreaga lume Ziua mondială a libertăţii presei pentru a sărbători principiile fundamentale ale libertăţii presei, pentru a evalua starea libertăţii presei în întreaga lume şi pentru a aduce un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa la datorie.
Tema propusă pentru anul 2014 este "Libertatea presei pentru un viitor mai bun". Ea are în vedere trei obiective legate între ele: importanţa mass-media, siguranţa jurnaliştilor şi a statului de drept şi viabilitatea şi integritatea jurnalismului. O conferinţă internaţională care va dezbate aceste probleme se va desfăşura în acest an la sediul UNESCO din Paris, în perioada 5-6 mai.
În 2014, Premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO - Guillermo Cano este acordat jurnalistului turc de investigaţie, autor a mai multor cărţi, Ahmet Sik.
Începând cu 1997, Premiul acordat în onoarea lui Guillermo Cano Isaza, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an cu ocazia acestei zile pentru a onora o persoană, organizaţie sau instituţie ce s-a remarcat prin contribuţia esenţială adusă apărării sau promovării libertăţii presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţile traficanţilor de droguri din ţara sa. Juriul internaţional este alcătuit din 14 jurnalişti profesionişti şi directori de publicaţii din toată lumea.
Între laureaţii acestui premiu, se numără: Reeyot Alemu (2013, Etiopia), Eynulla Fatullayev (2012, Azerbaidjan), Ahmad Zeidabadi (2011, Iran), Mónica González Mujica (2010, Chile), Anna Politkovskaia (2007, Rusia), Raúl Rivero (2004, Cuba), Christina Anyanwu (1998, Nigeria).
Adunarea Generală a ONU a proclamat Ziua mondială a libertăţii presei în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO din 1991. ONU a declarat marcarea acestei zile pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: ''Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat''.
La 3 mai 1991, în capitala Namibiei, Windhoek, a avut loc un seminar regional, în care jurnaliştii africani au dezbătut problema instaurării unui climat mediatic independent şi pluralist. Atunci, a fost adoptată ''Declaraţia pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste'', manifest al jurnaliştilor potrivit căruia cenzura este considerată o gravă încălcare a drepturilor omului şi prin care s-a cerut tuturor ţărilor să ofere garanţii constituţionale pentru libertatea presei.
Conferinţa generală a UNESCO a adoptat la 15 octombrie 1991 o rezoluţie privind ''Promovarea libertăţii presei în lume'', care recunoştea că ''o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice''.
În anul 2000, în cadrul programului ''Freedom of Expression - FreeEx România'', Agenţia de Monitorizare a Presei - AMP, Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare (APPLE) şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) au iniţiat sărbătorirea Zilei Libertăţii Presei şi în România. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)