Competiţiile de proiecte spaţiale sunt, de regulă, concursuri cu premii pentru cei care demonstrează eficienţa unui vehicul spaţial sau a unui dispozitiv de explorare spaţială ce răspunde unui set de criterii prestabilite. Iniţiativele stimulează dezvoltarea pionieratului în călătoriile spaţiale private.
Deşi în zilele noastre întâlnim pretutindeni legături cu domeniul spaţial- în navigaţie, telecomunicaţii- legătura europeană cu spaţiul are o istorie de numai 50 de ani. În 1964, spiritul competiţiei în misiunile spaţiale abia începea să se facă simţit: primul satelit artificial al Pământului, Sputnik, a trimis primul semnal, iar Yuri Gagarin a zburat pe orbită. În plus, competiţia în proiectele spaţiale se manifesta pe atunci mai mult sub forma disputei dintre SUA şi Uniunea Sovietică, în lupta pentru puterea dominantă la frontiera finală.
Una din prestigioasele competiţii din domeniu, X Prize, a fost iniţiată în 1996. În cadrul competiţiei, numită şi Ansari X Prize, Fundaţia X Prize a oferit un premiu de 10 milioane de dolari pentru prima organizaţie neguvernamentală care reuşea să lanseze în spaţiu o navetă cu pilot reutilizabilă de două ori, într-un interval de două săptămâni. Concursul avea ca scop stimularea dezvoltării zborurilor low-cost în spaţiu. A fost redenumită Ansari X Prize la 6 mai 2004, în urma unei donaţii de câteva milioane de dolari din partea antreprenorilor Anousheh Ansari şi Amir Ansari. Competiţia a fost propusă de dr. Peter Diamandis, în cadrul Conferinţei Internaţionale de Dezvoltare Spaţială a Societăţii americane spaţiale (NSS). Scopul concursului era obţinerea unui vehicul privat capabil să transporte un pilot până la marginea spaţiului, definit la 100 km altitudine.
Premiul a fost câştigat la 4 octombrie 2004 de proiectul Tier One, realizat de Burt Rutan şi finanţat de co-fondatorul Microsoft, Paul Allen, care utiliza o aeronavă spaţială experimentală- SpaceShipOne. În urma desemnării acestui proiect, câştigătorul a primit 10 milioane de dolari şi peste 100 de milioane de dolari au fost investiţi în tehnologii noi de dezvoltare.
De atunci, Fundaţia X Prize a mai anunţat câteva premii pentru promovarea dezvoltării explorării spaţiale. La competiţie au participat 26 de echipe din întreaga lume, pornind de la voluntari pasionaţi până la programe susţinute de corporaţii. Printre acestea s-a numărat şi proiectul românesc ARCA (Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică), dezvoltat de organizaţia neguvernamentală din Râmnicu Vâlcea.
Deşi numai echipa Tier One a reuşit lansarea unei nave în spaţiul suborbital (de două ori: X1 la 20 septembrie 2004, pilotat de Mike Melvill, la 102,9 km şi X2, la 4 octombrie 2004, pilotat de Brian Binnie, la 112 km), alte echipe, printre care şi echipa ARCA, au reuşit zboruri de succes la altitudini mai mici. Racheta Demonstrator 2B, echipată cu primul motor din lume din materiale compozite, reutilizabil, a fost lansată cu succes la 9 Septembrie 2004, de la Baza Forţelor Aeriene de la Capu Midia.
Google Lunar X Prize, concurs supranumit şi Moon 2.0, este organizat tot de Fundaţia X Prize şi sponsorizat de Google. În cadrul competiţiei sunt premiate proiecte care reuşesc lansarea, aselenizarea şi operarea unui dispozitiv rover. Concursul a fost anunţată în cadrul evenimentului Wired Nestfest, la 13 septembrie 2007. Apelul la proiecte se adresează echipelor susţinute din fonduri private.
Marele premiu valorează 20 de milioane de dolari şi este destinat primei echipe care reuşeşte aselenizarea, deplasarea dispozitivului pe o distanţă de peste 500 de metri şi transmiterea de imagini şi înregistrări video high definition pe Pământ. Se acordă şi un al doilea premiu, de 5 milioane de dolari, cât şi posibile premii de încă 5 milioane de dolari pentru reuşite suplimentare ale dispozitivelor, cum ar fi deplasarea pe distanţe lungi, de peste 5.000 de metri, captarea de imagini cu obiecte realizate de om rămase pe Lună, detectarea gheţii pe suprafaţa craterelor sau reuşita de a păstra dispozitivul pe suprafaţa Lunii timp de o noapte lunară.
Competiţia ia sfârşit când toate fondurile de premiere au fost revendicate sau la finalul anului 2015. Data limită anunţată iniţial a fost 31 decembrie 2012, pentru Marele premiu de 20 de milioane de dolari şi 2014 pentru premiul de 15 milioane de dolari, însă în 2010 termenul a fost extins până la 31 decembrie 2015. Din proiectele înscrise, unele sunt în prezent în stadiu de dezvoltare/deşfăşurare, unele au fost retrase, iar unele au fost achiziţionate de Moon Express, o companie formată de investitori din Silicon Valley şi antreprenori în proiecte spaţiale. Moon Express are ca ţintă câştigarea Google Lunar X Prize şi minarea pe Lună pentru exploatarea de resurse cu valoare economică. Între proiectele retrase, se numără şi cel realizat de ARCA: European Lunar Explorer HAAS - ELE, condus de Dumitru Popescu. În prezent, mai sunt 18 echipe în competiţie, iar din ţările europene au rămas în concurs proiectele Italiei (Team Italia), echipei multinaţionale Euroluna, Spaniei (Barcelona Moon Team) şi al Ungariei (Team Puli).
''Centennial Challenges'' reprezintă competiţii lansate de NASA pentru realizări tehnologice din sectorul ONG american. În seria de competiţii ''Centennial'' s-a numărat şi concursul Moon Regolith Oxygen (MoonROx), anunţat în 2005, care premia realizarea unui sistem capabil să extragă 2,5 kg de oxigen din 100 de kilograme de regolit lunar în maximum patru ore, utilizând o energie de cel mult 10kW. Acest premiu de 1 milion de dolari a avut ca termen limită luna iunie 2009, dar nu a avut niciun câştigător. ''Astronaut glove challenge'', un alt concurs, anunţat în 2007, a premiat crearea unei mănuşi de astronaut. La prima ediţie, inginerul Peter K. Homer a câştigat premiul de 200.000 de dolari, iar în 2009, tot el a câştigat 250.000 de dolari, iar Ted Southern 100.000 de dolari.
În prezent, actualele competiţii din seria ''Centennial'' sunt: Night Rover Challenge- construirea unui robot alimentat cu energie solară, în schimbul unui premiu de 1,5 milioane de dolari, Sample Return Robot Challenge- construirea unui robot pentru teren accidentat care poate preleva mostre geologice, în schimbul unui premiu de 1,5 milioane de dolari. Concursul Sample Return Robot Challenge a demarat în 2012, unii roboţi reuşind să îndeplinească câteva condiţii specificate, dar nicio echipă nu a avansat până la ultimele niveluri, astfel că eforturile continuă în 2014.
Pe lângă concursurile cu bugete mari, există şi o serie de competiţii pentru proiecte low-cost. N-Prize a fost lansat în 2008 de biologul de la Cambridge, Paul H. Dear, şi are ca scop stimularea implicării amatorilor în zboruri spaţiale. Concursul provoacă pasionaţii să lanseze un satelit cu o greutate între 9.99 şi 19.99 grame pe orbita Pământului şi să-l urmărească pentru cel puţin nouă orbite. Cel mai important, bugetul de lansare trebuie să se încadreze în aproximativ 1.500 de dolari şi trebuie să includă vehiculul de lansare, echipamentul de unică folosinţă şi carburantul pentru propulsare. Deşi numărul echipelor înscrise este considerabil, cu sateliţi care provin de pe toate continentele, termenul anunţat iniţial, septembrie 2013, a fost extins. În prezent, competiţia încă este deschisă.
La competiţia lansată în 2009 de NASA, Lunabotics Mining Competition, devenită mai târziu Robotic Mining Competition, sunt premiaţi studenţii care proiectează şi construiesc un robot de minare care poate traversa şi analiza terenul selenar. La a cincea ediţie, roboţii au primit misiunea de a excava şi depozita regolit într-un coş de colectare, de pe planeta Marte, într-un interval de 10 minute.
La competiţia din 2012 a participat şi o echipă de studenţi români, denumită Xprojects, care a prezentat propria versiune de robot autonom destinat excavării solului selenar. Cei şapte tineri care au participat la competiţia din SUA au finalizat concursul între primele zece echipe, fiind apreciaţi pentru design-ul unic şi original al robotului lor, precum şi pentru modul de promovare.
Cea mai recentă ediţie Robotic Mining, anunţată de NASA, presupune găsirea unui asteroid până în 2016 şi aducerea lor în spaţiul cis-lunar.
NASA Space Settlement Contest reprezintă o altă competiţie anuală cu tradiţie pentru agenţia spaţială americană, iniţiată în 1994. Concursul se adresează elevilor cu vârsta limită de 18 ani, din toată lumea. Competiţia a reprezentat, de-a lungul timpului, o şansă de afirmare şi pentru elevii români, care au revendicat mai multe premii. La ediţia din 2014, elevii români Victor Badea, Cristian Voica, Ionut Draghici şi Alexandra Dobrica, de la Colegiul Naţional ''Ion Minulescu'' din Slatina, au obţinut menţiune pentru proiectul unei staţii spaţiale ce ar trebui să găzduiască până la 30.000 de persoane. Proiectul prezentat de elevii din clasa a XI-a poartă numele ''PHARAS''. AGERPRES/ (Documentare - Roxana Mihordescu, editor: Horia Plugaru)