COD GALBEN: 18-06-2025 ora 10 Intre 19 iunie, intervalul orar 12 – 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Activitatea teatrală în Sibiu îşi are începutul pe la 1582, când a avut loc prima punere în scenă a momentului unei bătălii. Cu sprijinul asociaţiei breslelor s-a construit în Piaţa Mare o scenă turnantă, o minune a tehnicii la acea vreme, care se putea roti şi pe care se jucau ''Misterele Medievale''.
Începând cu 1756, spectacolele teatrale s-au desfăşurat în casa baronului von Möringer, în prezent, Casă Albastră din Piaţa Mare.
În 1787, Martin Hochmeister, un tipograf şi librar sas din Sibiu, a solicitat şi a obţinut cedarea clădirii Turnului Gros pentru a se amenaja acolo un teatru orăşenesc, unul dintre puţinele din Europa de la acea vreme. Sala teatrului a fost construită într-un an de zile, cheltuielile ridicându-se la 24.000 de florini. În Teatrul din Turn cu loje din lemn de trandafir au început să se joace Shakespeare şi Moliere, piese ale iluminaţilor, ale romanticilor germani, toate fiind consemnate în cronicile unui săptămânal teatral în limba germană, înfiinţat în 1778.
După 1800 au început să apară, pe lângă repertoriul obişnuit, spectacole de teatru şi muzică inspirate din viaţa cetăţii.
În vara anului 1868, trupa dramatică a lui Mihail Pascaly, avându-l ca sufleur pe Mihai Eminescu, aflată într-o ''excursie de propagandă artistică şi naţională prin Ardeal'', a sosit la Sibiu. A fost pentru prima dată când s-a jucat în limba română. Trupa nu a trebuit să plătească taxe pentru sală, cu condiţia să prezinte unele spectacole gratuite pentru cetăţenii săraci ai oraşului. Presa vremii consemnează că s-a jucat tot timpul cu casa închisă, la unele reprezentaţii fiind prezente şi oficialităţile oraşului. Numeroşi spectatori au venit în costume naţionale, din satele româneşti din apropiere.
Clădirea teatrului a primit, la 1876, o nouă faţadă, care dădea clădirii o notă monumentală distinctă. În această perioadă, spectacolele s-au ţinut în sala Hotelului ''Împăratul Romanilor''. Sala redecorată în alb, roşu şi auriu a fost inaugurată la 3 septembrie 1887, cu drama ''Faust''.
În 1949, un incendiu devastator a determinat autorităţile locale să mute sediul teatrului în incinta fostului cinematograf Apollo, locaţie în care funcţionează şi astăzi. Stagiunea a fost deschisă de spectacolul ''O scrisoare pierdută'' de I. L. Caragiale, pus în scenă de Radu Stanca (n. 1920 - m. 1962).
Personalitate complexă, Radu Stanca, filogerman convins, a scris direct în limba germană şi a tradus numeroase lucrări, şi-a pus pecetea atât asupra teatrului, cât şi asupra vieţii culturale din Sibiu - fiindu-i cunoscută preocuparea din cadrul cercului literar, precum şi creaţia poetică, dramatică şi eseistică. În calitate de regizor, Radu Stanca a montat la Sibiu piese din repertoriul naţional şi internaţional până în 1961, când s-a transferat la Cluj.
Teatrul de Stat "Radu Stanca", alături de Teatrul pentru copii şi tineret ''Gong'' şi Filarmonica de Stat, au fost înfiinţate în 1949. Secţia germană a teatrului a fost deschisă în 1956, încercând să păstreze şi să ducă mai departe o tradiţie de peste 400 de ani.
Pornind de la tragedia greacă şi ajungând la cel mai novator experiment al secolului XXI, Teatrul Naţional ''Radu Stanca" colaborează cu cei mai importanţi regizori români şi europeni: Silviu Purcărete, Andrei Şerban, Rodrigo Garcia, Mihai Măniuţiu, Tompa Gabor, Alexandru Dabija, Claire Dancoisne, Radu Alexandru Nica, Robert Raponja, Masashiro Yasuda, Eugenio Barba, Zoltan Balazs şi Levan Tzulaze.
În contextul acestor colaborări naţionale şi internaţionale au fost realizate spectacole de mare valoare artistică, precum: ''Opinia publică'' de Aurel Baranga, ''D'ale carnavalului'' de I. L. Caragiale, ''Lulu'' de Frank Wedekind, ''Hamlet'' de William Shakespeare, ''Faust'' de J. W. Goethe, ''Pescăruşul'' de A. P. Cehov, ''Othello'' de W. Shakespeare, ''Idiotul'' de F. M. Dostoievski, ''Aşteptându-l pe Godot'' de S. Beckett, ''Nunta lui Figaro'' de Beaumarchais, ''Pilafuri şi parfum de măgar'' după ''Cartea celor 1001 nopţi'', ''Anonimul veneţian'' de Giuseppe Berto, ''O noapte furtunoasă'' de I.L. Caragiale, ''Gaiţele'' de Al. Kiriţescu, ''Cumnata lui Pantagruel'' după scrierile lui Rabelais, ''Eu, Rodin'' de Patrick Roegiers, ''Perşii'' de Eschil, ''Rusalka'' de Antonin Dvorak, ''Nora'' de H. Ibsen, ''O poveste japoneză'' de Chikamatsu Monzaemon, ''Călătoriile lui Guliver'' de Jonathan Swift, ''Doamna de turtă dulce'' după Neil Simon, ''Omul cel bun din Sîciuan'' după B. Brecht.
Totodată, echipa teatrului sibian a fost invitată la cele mai importante festivaluri ale lumii, efectuând turnee la: Edinburgh, Avignon, Bruxelles, Roma, Tokyo, Seul, Sankt Petersburg, Moscova, Napoli, Paris, Merida, Liverpool, Londra, Budapesta, Tampere, Poznan, Varşovia, Koln, Freibourg, Barcelona, Lisabona, Porto, Cairo, Erevan, Tibilisi, Nitra, Atena, Salonic, Belgrad, Varna, Pecs, Lille, Tel Aviv şi Sarajevo.
Teatrul Naţional ''Radu Stanca" a pus bazele Festivalului Internaţional de Teatru, care în 2013 a aniversat 20 de ediţii, Bursei de Spectacole de la Sibiu (singura din centrul şi sud-estul Europei), şcolii de teatru şi a celei de management cultural din cadrul Universităţii ''Lucian Blaga" Sibiu.
Spectacolele, regizorii şi artiştii Teatrului Naţional ''Radu Stanca" au primit nenumărate premii naţionale şi internaţionale, dintre care amintim: Premiul UNITER pentru Cel mai bun spectacol al stagiunii, spectacolul ''Othello'' (2003), Premiul UNITER pentru debut, pentru regizorul Radu Alexandru Nica cu spectacolul ''Nora'' (2005), Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal, Ofelia Popii pentru rolul Mefisto din ''Faust'', în regia lui Silviu Purcărete (2008), premiul pentru cea mai bună dramaturgie, cel mai bun montaj (Mihai Măniuţiu) şi cea mai bună actriţă în rol principal (Mariana Mihu) la Festivalul de Teatru Clasic (Merida, Spania, 2008), unde a prezentat spectacolul ''Electra" după Sofocle şi Euripide, premiul pentru cel mai bun spectacol la Festivalul ExPonto (Ljubljana, Slovenia, 2008), unde a prezentat spectacolul ''Cumnata lui Pantagruel", regia Silviu Purcărete.
În august 2009, Teatrul Naţional "Radu Stanca" Sibiu a înregistrat un succes fenomenal la Festivalul Internaţional de la Edinburgh, unde a jucat cu casa închisă cinci reprezentaţii ale spectacolului ''Faust'' în regia lui Silviu Purcărete. Cu această ocazie, actriţa Ofelia Popii a primit premiul The Herald Angel pentru cea mai bună actriţă. În 2011, aceeaşi actriţă a fost premiată în cadrul Galei UNITER, pentru rolurile din spectacolul ''Felii'' cu titlul de cea mai bună actriţă într-un rol principal.
În cadrul Galei Premiilor Festivalului de Comedie de la Bucureşti (2011), Nicu Mihoc a primit premiul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, iar Dragoş Buhagiar premiul pentru cea mai bună scenografie, acordate pentru spectacolul ''Opinia publică''.
Spectacolul ''D'ale carnavalului'' de I. L. Caragiale, în regia lui Silviu Purcărete, a fost distins în 2012, cu patru premii, în cadrul Galei Comediei Româneşti: premiul pentru cel mai bun spectacol, premiul pentru cea mai bună regie, premiul pentru cea mai bună scenografie şi premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar.
În acelaşi an, regizorului Silviu Purcărete i-a fost decernat premiul Herald Angel pentru montarea spectacolului ''Călătoriile lui Gulliver'' a cărui premieră mondială a avut loc în cadrul Festivalului Internaţional de la Edinburgh.
În 2013, Ioan Paraschiv, actorul Teatrului Naţional din Sibiu a fost desemnat cel mai bun actor, în cadrul secţiunii individual a celei de-a XVI-a ediţii a Galei Tânărului Actor HOP.
Teatrul Naţional ''Radu Stanca'' continuă şi în 2014 seria spectacolelor montate de mari regizori români şi europeni, propunând cel puţin 11 premiere, menite să promoveze excelenţa în artele spectacolului.
Astfel, regizorul Silviu Purcărete revine cu o adaptare a tragediei lui Sofocle, intitulată ''Oedip Rege'' iniţiat în colaborare cu Hans Dietrich Schmidt, profesor la Folkwang Universität der Künste şi iniţiatorul proiectului RUHR 2010 - Capitală Culturală Europeană. Spectacolul regizat de Silviu Purcărete va avea premiera în cadrul celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, ce va avea loc anul acesta în perioada 6-15 iunie.
Unul dintre cei mai provocatori regizori europeni ai momentului, Radu Afrim îşi face debutul în această toamnă la Sibiu, unde va monta două spectacole, atât la Secţia Română a Naţionalului sibian, cât şi la Secţia Germană.
Una dintre cele mai captivante producţii din acest an va fi adaptarea propusă de regizorul luxemburghez Charles Muller pentru ''Marat/Sade'', o piesă revoluţionară de Peter Weiss, câştigătoare a premiului Tony pentru cea mai bună piesă în 1966. Spectacolul va avea premiera în luna septembrie.
Regizorul Mihai Măniuţiu revine la Sibiu cu spectacolul ''Lecţia'' după Eugen Ionesco, premiera urmând să aibă loc cel mai probabil în deschiderea stagiunii 2014/2015.
Secţia Germană a Teatrului Naţional din Sibiu continuă trilogia pieselor lui Esteve Soler. După piesa ''Contra democraţiei'' în regia lui Alexandru Dabija, urmează ''Contra progresului'' montată de regizorul german Reinold Trischer.
Şerban Puiu regizează ''Un pat plin de oaspeţi'' o adaptare după Dave Freeman, cu premiera în mai, Gavriil Pinte realizează o montare după piesa ''Amadeus'' de Peter Shaffer, iar Rafael Kohn, care se va afla pentru prima dată la Sibiu, va regiza o producţie după ''Moartea şi diavolul'' de Frank Wedekind, cu premiera în luna decembrie.
Teatrul Naţional ''Radu Stanca" este continuatorul tradiţiei de aproape cinci secole de teatru în Sibiu şi în regiune şi, alături de Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, a reuşit performanţa unică de a obţine titlul de Capitală Culturală Europeană pentru Sibiu, în 2007. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.